Numărul de traversări prin punctele de trecere a frontierei Republicii Moldova

În punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 46 532 traversări, un număr mai mare fiind consemnat pe sensul de ieșire din Republica Moldova – 24 547 traversări persoane.

Mi multe traversări au fost ale cetățenilor străini – 27 230, iar traversările cetățenilor moldoveni au constituit 19 302.

Cea mai ”activă” frontieră a fost cu România – 24 930 traversări, la granița moldo – ucraineană fiind semnalate 14 282 treceri și alte 7 320 traversări – frontiera aeriană.

Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei rămân a fi:

PTF Leușeni – 8 815 traversări persoane;

PTF Aeroportul Internațional Chișinău – 7 320 traversări persoane;

PTF Sculeni – 6 512 traversări persoane;

PTF Otaci – 4 291 traversări persoane;

PTF Giurgiulești-Galați – 3 293 traversări persoane;

Cu referință la traversarea frontierei de către cetățenii Ucrainei, a fost consemnat un număr total de 11 643 treceri, dintre care 5 778- pe sensul de intrare în Moldova. Totodată, numărul de 1 429 au constituit trecerile minorilor ucraineni.

În ultimele 24 de ore, pe sensul de intrare în Republica Moldova, pentru 27 de persoane s-a aplicat refuzul de autorizare a trecerii frontierei de stat.

Recomandăm călătorilor, înainte de a porni la drum să consulte Linia Verde a Poliției de Frontieră (022 259 717) sau să verifice online situația din punctele de trecere (http://border.gov.md/camere-web).

În 24 de ore, polițiștii de frontieră au înregistrat următoarele fapte:

– patru treceri ilegale ale frontierei de stat;

– 13 persoane au încălcat regimul punctelor de trecere și cel al zonei de frontieră;

– trei documente de călătorie falsificate;

– doi cetățeni străini au încălcat regulile de ședere pe teritoriul Republicii Moldova;

– 30 de încălcări a regulilor de folosire a vinietei și de exploatare vehicule;

– patru persoane și un mijloc de transport, identificate cu consemn național.

#Traversări #frontieră #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.