Mutarea disperată a lui Putin: A ”aruncat” Banca Centrală a Rusiei pe câmpul de luptă

25 Mai 2023, 06:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
25 Mai 2023, 06:39 // Actual //  Lupu Eduard

Președintele Vladimir Putin a pus din ce în ce mai mult economia Rusiei pe picior de război de la invazia sa din Ucraina, în urmă cu mai bine de 450 de zile. În disperarea sa, președintele rus a ”aruncat” și Banca Centrală a Rusiei pe câmpul de luptă.

A desemnat un ofițer ca viceguvernator al Băncii, pentru a conduce direct furnizarea de fonduri trupelor aflate în război.

Serghei Belov, în vârstă de 52 de ani, este responsabil de ceea ce sunt cunoscute sub denumirea de ”instituții din teren”, care canalizează efectiv finanțarea de la bugetul de stat al Rusiei pentru trupele aflate în luptă, potrivit Bloomberg.

Spre deosebire de guvernatorul Elvira Nabiullina și de alți oficiali de rang înalt, el nu se află sub sancțiuni internaționale. Belov a devenit viceguvernator al Băncii Centrale a Rusiei în mai anul trecut și supraveghează birourile de teren alături de sistemul de circulație a numerarului.

Absolvent al Academiei economice a Ministerului Apărării, el a condus anterior divizia băncii centrale din Sevastopol, un oraș din peninsula ucraineană Crimeea pe care Putin l-a anexat în 2014. Este fără precedent recent ca oficialul responsabil cu funcțiile militare ale băncii centrale să dețină și responsabilități civile, potrivit lui Nikolai Krotov, un istoric al finanțelor din Rusia.

Conduse de Banca Centrală în numele Ministerului Apărării, instituțiile din domeniu efectuează tranzacții bancare pentru a se asigura că ocolesc creditorii comerciali și evită orice expunere a secretelor de stat. Prin lege, acestea sunt o ramură militară supusă reglementărilor militare.

Banca Rusiei operează aproape 90 de astfel de birouri de teren care sunt desemnate să lucreze în apropierea unităților din prima linie. Acestea răspund nevoilor bancare de la deschiderea unui cont curent sau gestionarea retragerilor de numerar până la transferuri de bani și chiar emiterea propriilor carduri de plată.

Belov, omul de încredere al lui Putin

Deși mari părți ale economiei au fost direcționate pentru a sprijini invazia, Banca Rusiei a încercat să se prezinte drept un bastion al tehnocraților concentrați pe reglarea fină a politicii monetare într-o țară aflată sub asediu de sancțiuni internaționale fără precedent.

„Numirea unui specialist cu pregătire militară care să fie responsabil de circulația numerarului pare să se potrivească spiritului vremurilor”, a spus Oleg Vyugin, fost prim-viceguvernator la Banca Rusiei. „Acum este momentul în Rusia pentru cei din mediul militar și de securitate – au anumite oportunități pentru o carieră de succes în multe sectoare civile.”

Acțiunea lui Belov s-a extins odată cu ocuparea de către Rusia a părților din patru regiuni din estul și sudul Ucrainei, după ce un decret guvernamental a împuternicit instituțiile de teren să gestioneze resursele bugetare pentru rezidenții din teritorii. Ultimele date arată că cheltuielile pentru Apărare sunt de 36,2% din bugetul total al Rusiei, o cifră uriașă.

Camera inferioară a parlamentului Rusiei a adoptat, de asemenea, un proiect de lege în martie pentru a transfera responsabilitatea pentru plata salariilor și a indemnizațiilor tuturor personalului forțelor armate către instituțiile de teren și creditorii selectați de guvern, pentru a asigura securitatea datelor despre armată.

Originar din Tambov, sudul Rusiei, Belov și-a petrecut cea mai mare parte a carierei la Banca Centrală, începând ca „casier superior” la instituțiile de teren. El a fost distins cu Ordinul Meritul Militar prin decret prezidențial în 2009.

Timpul petrecut în Crimeea după anexare a însemnat că Belov a fost prezent atunci când Rusia a introdus rubla și a construit un nou sistem financiar, experiențe care ar putea fi utile pe măsură ce Rusia se străduiește să absoarbă celelalte zone ocupate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Iun. 2023, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
02 Iun. 2023, 16:31 // Actual //  Lupu Eduard

La începutul anilor 1990, odată cu încheierea Războiului Rece, ţările europene au profitat de aşa-numitele dividende al păcii(beneficiile economice ale reducerii bugetelor pentru apărare – n.r). Acestea au redus bugetele de apărare şi au casat sau au vândut cantităţi mari de echipamente, convinse că un război terestru major pe continent nu mai reprezenta un scenariu plauzibil. Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina la începutul anului 2022 a pus capăt acestei iluzii, scrie Bloomberg

Acum, guvernele din întreaga Europă s-au angajat să crească semnificativ cheltuielile militare pentru a se pregăti pentru tipul de conflict prelungit şi de mare intensitate pe care îl duce Ucraina. Cu toate acestea, rezultatele au fost inegale, ridicând întrebarea dacă şi când va fi Europa pregătită pentru viitoarele provocări de securitate.

În 1989, cheltuielile militare ale membrilor NATO au depăşit în medie 4% din PIB, deoarece statele membre au căutat să menţină şi să consolideze propriile linii de apărare pentru a fi gata în eventualitatea unui război deschis de URSS şi aliaţii săi.

După prăbuşirea URSS, guvernele s-au grăbit să profite de relaxarea tensiunilor dintre superputeri. Acestea au redus cheltuielile pentru apărare, redirecţionând resursele către domenii mai productive şi mai populare, cum ar fi asistenţa medicală şi socială.

Tancurile, artileria şi alte tipuri de armament greu au fost casate sau vândute. Această tendinţă s-a accelerat după atacurile din 11 septembrie 2001 asupra SUA, deoarece forţele concepute pentru războiul terestru au fost reconfigurate în unităţi mobile, mai puţin înarmate, pentru misiuni de combatere a terorismului în întreaga lume.

Până în 2014, membrii europeni ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord au alocat în medie 1,4% din PIB pentru apărare. Germania avea mai puţin de 1.000 de tancuri şi vehicule de luptă de infanterie combinate, faţă de 7.000 (numai în Germania de Vest) în timpul Războiului Rece.

În cazul SUA, marele câştigător al Războiului Rece, beneficiile economice au fost de scurtă durată. Cheltuielile pentru apărare au scăzut de la 6% din PIB în 1989 la un minim de 3% în 2001, dar au inversat cursul după ce atacurile din 11 septembrie au precipitat războaiele americane majore din Afganistan şi Irak. Aceste angajamente au dus la o creştere a cheltuielilor până la 5% din PIB în 2010, înainte de a se stabiliza la aproximativ 3,5% în ultimii ani.

Scăderea cheltuielilor pentru apărare în rândul membrilor europeni ai NATO a început să se inverseze în 2014, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea. În acel an, alianţa a stabilit un termen limită de 2024 pentru ca membrii să atingă un obiectiv de cheltuieli de 2%, ignorat anterior. Puţini erau pe cale să reuşească acest lucru în momentul în care invazia în toată regula a Ucrainei a schimbat radical percepţiile cu privire la cât de multă apărare are nevoie Europa.

Mulţi oficiali europeni şi americani consideră că preşedintele rus Vladimir Putin este hotărât să subordoneze naţiuni care au făcut parte cândva din Uniunea Sovietică. La doar câteva luni după începerea războiului, NATO a adoptat o strategie actualizată care a identificat Rusia ca fiind „cea mai semnificativă şi directă ameninţare a alianţei”. Versiunea anterioară, din 2010, viza un „parteneriat strategic” cu Rusia.

Unele guverne au ajuns să reexamineze doctrinele de apărare care definesc tipurile de războaie pentru care continentul ar trebui să se pregătească. Cei mai mulţi analizează – într-o măsură mai mare sau mai mică – cum să refacă stocurile de tancuri, sisteme antitanc şi antiaeriene, rachete ghidate de precizie, baterii de artilerie şi muniţie, precum şi dronele care s-au dovedit esenţiale în războiul din Ucraina. Compania de consultanţă McKinsey & Co a estimat că, fără război, cheltuielile europene pentru apărare din 2021 până în 2026 ar fi crescut cu 14%, iar conflictul va împinge această creştere la cel puţin 53%, de la 296 miliarde de euro (317 miliarde de dolari) la 453 miliarde de euro, conform estimărilor sale.

Decizia Germaniei în contexul războiului a fost poate cea mai spectaculoasă. Dintre statele NATO, cea mai mare economie a Europei a alocat una dintre cele mai mici părţi din PIB pentru apărare. Dar, la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, cancelarul Olaf Scholz a anunţat o creştere de 100 de miliarde de euro a cheltuielilor militare. Franţa şi-a majorat cu o treime alocarea bugetară pe şase ani pentru apărare.

Polonia a întocmit o listă de cumpărături care include sute de lansatoare de rachete HIMARS, care au avut un impact semnificativ în Ucraina, precum şi de trei ori mai multe tancuri decât au Franţa şi Marea Britanie împreună şi de şase ori mai multe piese de artilerie autopropulsate decât posedă Germania.

Dacă guvernele vor fi capabile să plătească pentru modernizările ambiţioase în domeniul apărării rămâne o întrebare deschisă. Apelurile pentru mai multe cheltuieli vin într-o perioadă de inflaţie ridicată şi de cerere mare de creşteri salariale în sectorul public, precum şi de subvenţii şi investiţii necesare pentru a îndeplini obiectivele de combatere a schimbărilor climatice. În plus, costul reconstrucţiei Ucrainei, în cele din urmă, va fi ridicat, acesta fiind estimat la câtva sute de miliarde de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău