Numărul leneșilor în țară e alarmant! 1 din 4 moldoveni nu lucrează și nici nu învață

Numărul tinerilor moldoveni care nu lucrează și nu urmează niciun nivel de educație sau curs de formare profesională este alarmant. În primul trimestru al anului 2024, proporția tinerilor din categoria NEET (Not in Education, Employment, or Training) a constituit 24,9%, în scădere cu 1,7 puncte procentuale față de primul trimestru al anului 2023 (26,6%), arată datele Biroului Național de Statistică.

În același timp, proporția tinerilor care nu fac parte din populația ocupată, dar urmează un nivel de educație sau un curs de formare profesională a crescut la 30,1%, cu 1,4 puncte procentuale mai mult decât în trimestrul I 2023 (28,7%).

Tinerii care sunt ocupați dar nu urmează un curs de formare sau un nivel de educație au atins o pondere de 35,1%, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, tinerii care sunt atât ocupați, cât și urmează un nivel de educație sau un curs de formare profesională au marcat o creștere de 0,7 puncte procentuale, ajungând la 3,7%.

Un alt grup important îl reprezintă tinerii plecați peste hotare pentru lucru sau în căutare de lucru pentru perioade de până la un an, proporția acestora fiind în descreștere cu 1,2 puncte procentuale față de anul trecut, ajungând la 6,2%.

În analiza distribuției tinerilor după motivele pentru care nu lucrează sau nu studiază, predomină cei care îngrijesc de familie. Aceștia reprezintă 36,4% în grupa de vârstă 15-24 ani, 43,4% în grupa de 15-29 ani și 48,1% în grupa de 15-34 ani (la persoanele de 30-34 ani, ponderea ajunge la 53,9%).

Tinerii care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă peste hotare formează o altă categorie semnificativă. Procentul acestora descrește odată cu înaintarea în vârstă: 22,7% pentru tinerii de 15-24 ani, 20,0% pentru cei de 15-29 ani și 18,2% pentru cei de 15-34 ani (16,0% la persoanele de 30-34 ani).

Numărul total al tinerilor din categoria cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 ani este de 134.000 de persoane, dintre care 31.600 sunt în grupa de vârstă 15-24 ani, iar 74.200 în grupa de 15-29 ani. Majoritatea acestor tineri sunt femei, reprezentând 59,8% în grupa de 15-24 ani, 60,6% în grupa de 15-29 ani și 66,3% în grupa de 15-34 ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tineri #munca #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul cere reorganizarea sistemului de distribuție a gazelor naturale, iar una dintre principalele ținte este structura actuală a grupului Moldovagaz. Premierul Vasile Tofan consideră că existența a 12 întreprinderi regionale de distribuție generează costuri administrative inutile, care se regăsesc în facturile plătite de consumatori.

Declarațiile au fost făcute în contextul nemulțumirilor față de majorarea tarifelor la gaze și al solicitărilor privind o mai mare transparență în formarea prețurilor.

„Circa 60% din tarif nu îl putem influența, pentru că reprezintă costul gazelor cumpărate de pe bursă. Dar cei aproximativ 40% care țin de distribuție și furnizare trebuie analizați. Acolo insistăm pe mai multă transparență și pe identificarea unor posibilități de optimizare”, a declarat premierul.

Tofan a criticat actuala structură a Moldovagaz și susține că aceasta presupune cheltuieli administrative excesive.

„Eu tot am o problemă cu faptul că, de exemplu, la Moldovagaz avem 12 companii regionale de distribuție a gazelor, 12 directori, 12 șoferi, 12 secretare, 12 ingineri-șefi, 12 contabili. Eu cred că este loc de mai bine și acolo”, a spus șeful Executivului.

La rândul său, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat că ponderea serviciului de distribuție în factura consumatorilor este de aproximativ 28%, echivalentul a circa 3,8 lei din fiecare metru cub de gaze, fără TVA. El a precizat că aceste costuri includ atât lucrările și materialele, cât și cheltuielile administrative.

Potrivit ministrului, existența a 12 întreprinderi de distribuție, toate au același fondator Moldovagaz nu mai este justificată.

„Este just ca la acest număr de consumatori să nu mai avem 12 întreprinderi. Există deschidere din partea reprezentanților statului în Consiliul de Administrație, iar după definitivarea unui plan de reorganizare, acesta va fi prezentat ANRE pentru evaluarea potențialelor reduceri ale tarifului de distribuție”, a afirmat Junghietu.

În datata de 15 iulie Energocom a solicitat ANRE majorarea tarifului la 20,93 lei metru cub, însă a ANRE propus un tarif de 20,30 lei metru cub față de 14,42 lei, tariful actual.