O afacere pe care Mark Zuckerberg a pariat foarte mulţi bani, şi de care râdea toată lumea

Pariul lui Mark Zuckerberg pe metaverse – un spaţiu de realitate virtuală dezvoltat de Meta – a părut iniţial o greşeală colosală, lăsându-l pe antreprenorul american fără 100 de miliarde de dolari. Dar acum investiţia antreprenorului american este răsplătită cu vârf şi îndesat. Averea lui Mark Zuckerberg a crescut de şase ori în mai puţin de doi ani, ajungând la 201 mld. dolari şi propulsându-l pe locul patru în topul miliardarilor din întreaga lume, scrie Bloomberg.

Creşterea averii vine pe fondul aprecierii puternice a acţiunilor Meta, care au beneficiat de un impuls din partea gadgeturilor lansate de Meta – precum ochelarii inteligenţi Orion – care permit utilizatorilor să interacţioneze la un nivel nemaivăzut cu lumea virtuală.

În timp ce alţi titani ai tehnologiei au făcut salturi mari în ceea ce priveşte averea – directorul general executiv al Nvidia. Jensen Huang, de exemplu, şi-a dublat averea, ajungând la 106,2 miliarde de dolari în 2024- niciunul nu a crescut la fel de mult ca Zuckerberg. Acesta a adăugat 73,4 miliarde de dolari la averea sa de la 1 ianuarie, datorită participaţiei sale de 13% în Meta. Acţiunile au închis miercuri la un maxim istoric şi au crescut cu 60% în acest an.

Situaţia lui Zuckerberg s-a îmbunătăţit dramatic faţă de 2022, atunci când acţiunile şi averea netă a lui Zuckerberg s-au prăbuşit după ce compania sa a suferit schimbări masive, inclusiv schimbarea brandului şi a făcut investiţii mari în metavers. La acea vreme, Meta se străduia să îşi găsească echilibrul în universul videoclipurilor de 30 de secunde, în timp ce rivalul său TikTok câştiga rapid teren. Acum, analiştii sunt de părere că trecerea de la Facebook la Meta dă în cele din urmă roade, deoarece compania mizează puternic pe ochelarii săi Orion de realitate augmentată.
Din 2022, Meta a concediat zeci de mii de angajai, reducându-şi forţa de muncă globală cu 25%. Compania din Menlo Park, California, a luat măsuri pentru a-şi îmbunătăţi performanţa bursieră, inclusiv printr-un program de răscumpărare a acţiunilor în valoare de 50 de miliarde de dolari.

De asemenea, Meta s-a lansat în domeniul inteligenţei artificiale, cheltuind masiv pentru centre de date şi putere de calcul, în timp ce Zuckerberg încearcă să construiască o poziţie de lider în cursa pentru inteligenţa artificială la nivel de industrie. Compania a anunţat recent investiţii suplimentare în avatare generate de AI, care interacţionează cu utilizatorii şi vizitatorii lumii virtuale.

De asemenea, imaginea publică a lui Zuckerberg s-a schimbat dramatic faţă de acum doi ani. Prezentat anterior ca un tehnician tocilar, CEO-ul în vârstă de 40 de ani s-a apucat de wakesurfing şi arte marţiale mixte. Mai mult, acesta a declarat că intenţionează să stea departe de politică. După ce şi-a exprimat anterior opiniile privind justiţia socială, inegalitatea şi problemele legate de imigraţie, acesta şi-a exprimat public regretul cu privire la unele dintre activităţile sale politice.

#pariu #Mark zuckerberg #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.