O afacere pe care Mark Zuckerberg a pariat foarte mulţi bani, şi de care râdea toată lumea

09 Oct. 2024, 11:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Oct. 2024, 11:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Pariul lui Mark Zuckerberg pe metaverse – un spaţiu de realitate virtuală dezvoltat de Meta – a părut iniţial o greşeală colosală, lăsându-l pe antreprenorul american fără 100 de miliarde de dolari. Dar acum investiţia antreprenorului american este răsplătită cu vârf şi îndesat. Averea lui Mark Zuckerberg a crescut de şase ori în mai puţin de doi ani, ajungând la 201 mld. dolari şi propulsându-l pe locul patru în topul miliardarilor din întreaga lume, scrie Bloomberg.

Creşterea averii vine pe fondul aprecierii puternice a acţiunilor Meta, care au beneficiat de un impuls din partea gadgeturilor lansate de Meta – precum ochelarii inteligenţi Orion – care permit utilizatorilor să interacţioneze la un nivel nemaivăzut cu lumea virtuală.

În timp ce alţi titani ai tehnologiei au făcut salturi mari în ceea ce priveşte averea – directorul general executiv al Nvidia. Jensen Huang, de exemplu, şi-a dublat averea, ajungând la 106,2 miliarde de dolari în 2024- niciunul nu a crescut la fel de mult ca Zuckerberg. Acesta a adăugat 73,4 miliarde de dolari la averea sa de la 1 ianuarie, datorită participaţiei sale de 13% în Meta. Acţiunile au închis miercuri la un maxim istoric şi au crescut cu 60% în acest an.

Situaţia lui Zuckerberg s-a îmbunătăţit dramatic faţă de 2022, atunci când acţiunile şi averea netă a lui Zuckerberg s-au prăbuşit după ce compania sa a suferit schimbări masive, inclusiv schimbarea brandului şi a făcut investiţii mari în metavers. La acea vreme, Meta se străduia să îşi găsească echilibrul în universul videoclipurilor de 30 de secunde, în timp ce rivalul său TikTok câştiga rapid teren. Acum, analiştii sunt de părere că  trecerea de la Facebook la Meta dă în cele din urmă roade, deoarece compania mizează puternic pe ochelarii săi Orion de realitate augmentată.
Din 2022, Meta a concediat zeci de mii de angajai, reducându-şi forţa de muncă globală cu 25%. Compania din Menlo Park, California, a luat măsuri pentru a-şi îmbunătăţi performanţa bursieră, inclusiv printr-un program de răscumpărare a acţiunilor în valoare de 50 de miliarde de dolari.

De asemenea, Meta s-a lansat în domeniul inteligenţei artificiale, cheltuind masiv pentru centre de date şi putere de calcul, în timp ce Zuckerberg încearcă să construiască o poziţie de lider în cursa pentru inteligenţa artificială la nivel de industrie. Compania a anunţat recent investiţii suplimentare în avatare generate de AI, care interacţionează cu utilizatorii şi vizitatorii lumii virtuale.

De asemenea, imaginea publică a lui Zuckerberg s-a schimbat dramatic faţă de acum doi ani. Prezentat anterior ca un tehnician tocilar, CEO-ul în vârstă de 40 de ani s-a apucat de wakesurfing şi arte marţiale mixte. Mai mult, acesta a declarat că intenţionează să stea departe de politică. După ce şi-a exprimat anterior opiniile privind justiţia socială, inegalitatea şi problemele legate de imigraţie, acesta şi-a exprimat public regretul cu privire la unele dintre activităţile sale politice.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.