Acesta este viitorul locuințelor. Clădirile net-zero imprimate 3D

Primul cartier al caselor cu energie netă zero imprimate 3D este construit în California.

În Coachella Valley, sunt construite 15 case folosind imprimarea 3D, robotica și automatizarea, pentru a găzdui festivalul de muzică de renume mondial.

Procesul de înaltă tehnologie produce de 10 ori mai puține deșeuri decât metodele de construcție tradiționale, potrivit companiei de tehnologie a construcțiilor, menționează compania de construcții.

Se afirmă că toate nevoile de energie pentru aceste proprietăți vor fi asigurate de energia solară. Proprietarii vor avea, de asemenea, opțiunea de a instala baterii Tesla Powerwall alături de punctele de încărcare a vehiculelor electrice.

Clădirile au fost proiectate pentru a avea un impact minim asupra mediului, scrie EuroNews.

Se estimează că clădirile vor folosi aproximativ 40% din resursele lumii, iar construcția este o sursă majoră de deșeuri în majoritatea țărilor. Sectorul construcțiilor este sursa pentru 39% din emisiile de carbon, potrivit World Green Building Council.

Eficientizarea procesului de construire a locuințelor ar putea avea un impact mare asupra amprentei de mediu a industriei.

Folosind imprimarea 3D, procesul de creare a acestor clădiri va însemna deșeuri „aproape de zero” și poate preveni până la 2000 kg de emisii de CO2 pe locuință.

Tehnologia a fost folosită în trecut pentru a crea clădiri unice, adesea cu designuri arhitecturale unice. Anul trecut a început construcția primei clădiri de apartamente tipărite 3D din Germania. Ar fi cea mai mare locuință din Europa construită folosind această metodă de construcție.

Este pentru prima dată când tehnologia 3D este folosită pentru a construi un cartier întreg.

#constrctii #energie neta #3D

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.