O companie americană a inventat „scociul” care nu face zgomot: Uline Quiet Tape

Dacă v-ați săturat de sunetul enervant al benzii adezive atunci când încercați să lipiți ceva cu ea, compania americană Uline anunță că a dezvoltat „scociul” silențios: Uline Quiet Tape.

Nu se cunoaște exact cât de multe persoane care lucrează zilnic cu bandă adezivă se plâng de sunetul pe care aceasta îl face atunci când este folosită, însă Uline pare să creadă că există destulă cerere pentru a crea un astfel de produs. În exemplele date de către companie în clipul de prezentare, banda adezivă Uline Quiet Tape este prezentată drept o soluție pentru a nu deranja alte persoane atunci când împachetezi un colet într-un birou sau depozit.

De altfel, celălalt avantaj ale benzii Quiet Tape este faptul că are o culoare perfect transparentă, care nu se îngălbenește, aspectul coletelor fiind unul mult mai „îngrijit”. Având însă în vedere cum arată de obicei coletele după transport, fiind livrate cu lovituri și zgârieturi, probabil că nuanța „scociului” care ține cutia închisă este ultima problemă a celor care le primesc.

Uline a dezvăluit și soluția pe care a aplicat-o pentru a rezolva această problemă. Partea superioară, care nu include adeziv, este tratată cu o substanță care crește rezistența la lipire a suprafeței, astfel, adezivul „alunecă” atunci când banda este aplicată, rezultând utilizarea fără zgomot.

Din păcate, aceste role de bandă adezivă nu se găsesc „la bucată”, cel puțin nu încă. Uline oferă posibilitatea firmelor de a le cumpăra în pachete mari și le livrează în două dimensiuni. Prețul pentru o singură rolă este însă destul de mare, între 4 și 5 dolari, în funcție de cantitate și lățime.

Sursa: go4it.ro

#colete #inventie #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a decis să includă Rusia în lista neagră a jurisdicțiilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului, transmite Politico, citat de RBK, care a consultat un document anexă la registrul oficial al UE. Deși pe site-ul Comisiei lista nu a fost încă actualizată, ultima versiune datează din august și nu conține Rusia, decizia politică a fost deja luată, potrivit publicației.

Este pentru prima dată când UE acționează independent de FATF (Financial Action Task Force), organismul internațional care elaborează standardele globale în domeniul combaterii spălării banilor. În mod obișnuit, listele UE reflectă fidel listele FATF.

În 2023, FATF a suspendat calitatea Rusiei de membru, însă a refuzat să o includă în lista gri sau lista neagră, în ciuda solicitărilor Ucrainei. China, India, Arabia Saudită și Africa de Sud s-au opus atunci sancționării suplimentare a Moscovei. Acum însă Comisia Europeană merge pe cont propriu și introduce Rusia direct pe lista neagră.

Includerea pe lista neagră obligă instituțiile financiare din UE să aplice controale mult mai stricte asupra tuturor tranzacțiilor care au legătură cu Rusia. Băncile care nu au introdus măsuri suplimentare de verificare vor fi obligate să o facă acum, crescând costurile și dificultatea oricărei operațiuni financiare cu entități ruse.

Decizia reprezintă o nouă formă de presiune financiară asupra Moscovei, asemănătoare cu sancțiunile economice tradiționale, deoarece clasificarea ridică nivelul de risc perceput al tuturor tranzacțiilor rusești.

În iunie 2024, Financial Times relata că UE analiza varianta de a plasa Rusia pe lista gri a jurisdicțiilor cu regim slab de prevenire a spălării banilor. Atunci, oficialii Comisiei Europene confirmau că analizează opțiunea, iar majoritatea eurodeputaților se pronunțaseră în favoarea ei.

Pe lista neagră FATF se află în prezent Coreea de Nord, Iran și Myanmar. Lista gri include 21 de țări, printre care Bulgaria, Yemen, Mali, Siria, Filipine și Monaco.

Rusia a susținut în mod repetat că respectă standardele internaționale. În octombrie 2024, Rosfinmonitoring afirma că țara își îndeplinește „cu bună credință” angajamentele în domeniul combaterii spălării banilor.

Totuși, evaluările FATF indicau în acel an un nivel de „conformitate parțială” la una dintre recomandări, problemă atribuită de autoritățile ruse „reglementării insuficiente a pieței criptomonedelor”. Între timp, Moscova a adoptat două legi federale privind circulația activelor digitale.

Decizia Comisiei Europene marchează o escaladare simbolică și practică în izolarea financiară a Rusiei, într-un moment în care UE caută mijloace suplimentare de a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina.