O companie americană a inventat „scociul” care nu face zgomot: Uline Quiet Tape

Dacă v-ați săturat de sunetul enervant al benzii adezive atunci când încercați să lipiți ceva cu ea, compania americană Uline anunță că a dezvoltat „scociul” silențios: Uline Quiet Tape.

Nu se cunoaște exact cât de multe persoane care lucrează zilnic cu bandă adezivă se plâng de sunetul pe care aceasta îl face atunci când este folosită, însă Uline pare să creadă că există destulă cerere pentru a crea un astfel de produs. În exemplele date de către companie în clipul de prezentare, banda adezivă Uline Quiet Tape este prezentată drept o soluție pentru a nu deranja alte persoane atunci când împachetezi un colet într-un birou sau depozit.

De altfel, celălalt avantaj ale benzii Quiet Tape este faptul că are o culoare perfect transparentă, care nu se îngălbenește, aspectul coletelor fiind unul mult mai „îngrijit”. Având însă în vedere cum arată de obicei coletele după transport, fiind livrate cu lovituri și zgârieturi, probabil că nuanța „scociului” care ține cutia închisă este ultima problemă a celor care le primesc.

Uline a dezvăluit și soluția pe care a aplicat-o pentru a rezolva această problemă. Partea superioară, care nu include adeziv, este tratată cu o substanță care crește rezistența la lipire a suprafeței, astfel, adezivul „alunecă” atunci când banda este aplicată, rezultând utilizarea fără zgomot.

Din păcate, aceste role de bandă adezivă nu se găsesc „la bucată”, cel puțin nu încă. Uline oferă posibilitatea firmelor de a le cumpăra în pachete mari și le livrează în două dimensiuni. Prețul pentru o singură rolă este însă destul de mare, între 4 și 5 dolari, în funcție de cantitate și lățime.

Sursa: go4it.ro

#colete #inventie #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija avertizează că agricultura Republicii Moldova a intrat într-un paradox periculos. Fermierii au câștigat lupta cu timpul în producție, dar pierd banii din cauza logisticii lente și scumpe, în special pe calea ferată.

Potrivit analizei sale, productivitatea agricolă a crescut de peste 300 de ori în ultimele două secole. Dacă acum 200 de ani era nevoie de 10 minute de muncă pentru a produce un kilogram de grâu, astăzi același rezultat este obținut în mai puțin de 2 secunde, datorită tehnologiei moderne. Problema apare însă în momentul în care marfa părăsește silozul.

„În câmp lucrăm în secunde, pe calea ferată pierdem zile. Din clipa în care grâul ajunge la CFM, ne întoarcem în secolul XIX”, constată Iurie Rija.

Datele Căii Ferate a Moldovei confirmă ruptura dintre producție și logistică. În 2021, CFM transporta aproape 680 de mii de tone de cereale, iar în 2024 volumul a coborât la doar 138 de mii de tone, o scădere de circa 80%.

În loc să reacționeze prin stimulente pentru a recâștiga clienții, CFM a ales, potrivit economistului, o decizie „care sfidează logica pieței”: majorarea tarifelor într-un moment de minim istoric al volumelor.

Creșterea oficială a tarifelor cu 6–7% ascunde, în realitate, o lovitură mult mai dură pentru exportatorii din nordul țării. Eliminarea discount-ului de volum înseamnă, în practică, scumpiri de peste 25%.

Pentru ruta Nord – Giurgiulești (circa 400 km), calculele sunt fără echivoc: transport feroviar: 37 USD/tonă, cu un timp de livrare de 12 zile, transport rutier: 34 USD/tonă, cu livrare în 24 de ore. „Trenul a devenit mai scump și de 12 ori mai lent decât camionul. Niciun agent economic rațional nu va accepta asta”, subliniază Rija.

Argumentul eficienței energetice a trenului este real, dar insuficient. Deși un tren consumă aproximativ 1,5 litri de motorină pe tonă, economia de combustibil este anulată complet de costul timpului pierdut.

Blocarea capitalului timp de 12 zile, penalitățile portuare și volatilitatea pieței transformă întârzierea într-o pierdere financiară directă. „Un sistem care arde timp este un sistem care arde bani”, avertizează economistul.

Iurie Rija susține că exportatorii nu vor abandonarea căii ferate, dar cer o matematică economică corectă. Asociația Agrocereale propune: moratoriu imediat pe scumpiri, pentru a nu pierde definitiv Nordul țării, tarife flexibile și reduceri pentru volume mari, după modelul „low cost”, reducerea rotației vagoanelor de la 12 la 6 zile, ceea ce ar dubla capacitatea CFM fără investiții majore.

Verdictul economistului este tranșant: majorarea tarifelor într-un moment de colaps al volumelor nu va salva CFM, ci va accelera transferul total al cerealelor pe șosele.