O femeie din Rîșcani vrea să-și vândă o parte din ficat din cauza datoriilor și sărăciei. Este mamă a trei copii

30 Dec. 2021, 09:31
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
30 Dec. 2021, 09:31 // Actual //  MD Bani

Suntem în cea mai feerică perioadă a anului, toți sunt cu gândul la sărbători și cadouri, la bucate din cele mai alese și vacanțe. Între timp, în alte părți ale țării, sunt și oameni mai puțini fericiți, ajunși la culmea disperării. Este și cazul Nataliri Gordilă, din satul Mihăileni, raionul Râșcani. Femeia este gata să-și vândă o parte din ficat din cauza datoriilor și a sărăciei, scrie nordnews.md.

În casa Nataliei toate vorbesc despre sărăcie și probleme. Rămasă singură și cu trei copii, femeia a ajuns la capătul disperării.

 „Când am aflat că sunt însărcinată cu a treia fată, am luat concediu de maternitate și am cumpărat o casă bătrânească, că casele ca atare sunt foarte scumpe și în sat că satul este foarte  mare. Și s-a început violența în familie, bețiile, copilul a fost maltratat foarte tare și la trei luni am fost cu poliția și cu asistentul social duși la centrul maternal „Ariadna”Și am rămas cu trei copii singură, povestește Natalia.

Casa bătrânească pe care au cumpărat-o a început să se dărâme și, de la o vreme, era imposibil de locuit în ea. Atunci, Natalia a decis să ia un credit, ca să construiască o casă nouă pentru ea și copiii săi.

 „Am ridicat casa în august, anul 2019.  Din Moldincombank, credit pentru cinci ani, 150 de mii am luat.  Creditul acesta este pentru cinci ani și mai am până în anul 2024a spus femeia.

În anul 2020, femeia i-a mai oferit o șansă concubinului. În casa nouă era nevoie de reparație și mobilă, iar gospodăria – de tehnică. Fiindcă doar ea avea un venit lunar stabil, Natalia a mai contractat câteva credite, care au și împovărat-o cu datorii.

 „În 2020, cum vă spuneam i-am mai oferit o șansă. Două-trei luni a fost bine și iarăși a început bătaia.  Dar înainte de aceasta i-am luat motocultor, instrumente electrice, ca să aibă, deoarece am vrut să fac gospodar. El spunea că dacă va avea motocultor, nu va servi, iar acesta era principalul motiv și așa și m-am gândit că luăm și clar lucru că totul după minemai povestește Natalia.

 „La mine era Iute Creditul și Moldincombankul și mai mult nu mă băgam, că știam că nu voi putea întoarce. Iar el îmi spunea să stau fără grijă, că vom lucra și vom întoarce, până am ajuns în martie, că el s-a dusa mai spus Natalia Gordilă.

Rămasă singură cu trei copii, șomaj tehnic provocat de pandemie și o datorie de aproape patru sute de mii de lei, femeia nu a mai putut face față ratelor lunare la toate creditele. Iar salariul pe care îl primește acum nu-i ajunge pentru a stinge datorile acumulate.

 „Recunosc că am salariu, dar care nu ajunge. Toate creditele sunt la executor, carduri blocate, sechestrateJuristul de la Iute Credit mi-a spus singur: „Du-te și vinde-ți un rinichi!”, a declarat mama celor trei copii.

După ce a citit pe internet și s-a înteresat la mai multe clinici, femeia a decis să-și vândă o treime din ficat, doar pentru a scăpa de sărăcie și datorii.

 „Altă ieșire nu am din situație, pentru copii.  Am dat toate analizele, toate absolut. Dar sunt multe semne de întrebare. Se va primi, o să pot, voi fi în stare. Toate analizele, compatibilitatea au fost date, adică după anul nou așteptăm, mărturisește Natalia.

Laurențiu, fiul mai mare al Nataliei, spune că nu-și dorește nimic de la Moș Crăciun, vrea doar ca mama să renunțe la ideea de a face transplantul, deoarece să n-o piardă.

Nu prea mă interesează cadourile, aș vrea mai mult un ajutor pentru mama și surorile mele. De ce are nevoie cel mai mult mama? Acum are nevoie de surse financiare și un pic de sănătatea spus Laurențiu.

Pentru Natalia și copiii ei, masa de sărbători va fi una ca în fiecare zi, fără bucate alese.

 „Ce este, am făcut conserve, cartofi, ce este în casă aceea vom mânca, mâncare simplă. Au fost și zile de naștere fără nimic nu ne putem permite acum și copiii înțeleg, a povestit Natalia.

Dacă prietenii și neamurile te pot uita într-o zi, iar copiii, la vremea lor, se împrăștie în lumea mare, o mamă oricând și-ar da viața pentru puii săi, ori măcar o parte din ea.

Cei care doresc s-o ajute pe Natalia, o pot apela la numărul de telefon 068781577.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!