O nouă bulă a creditelor de risc: Apetitul investitorilor pentru credite junk duce la recalcularea dobânzilor

Companiile americane au recalculat dobânzile pentru datorii de 400 de miliarde de dolari până în momentul de faţă al acestui an, datorită apetitului crescut al investitorilor pentru împrumuturile de tip junk, ceea ce reprezintă o relaxare a condiţiilor de finanţare pentru companiile americane, scrie FT.

Chiar înainte ca Rezerva Federală să reducă ratele dobânzilor de la maximul ultimilor 23 de ani, o serie de debitori de pe piaţa împrumuturilor cu efect de levier din SUA au beneficiat de echivalentul a două reduceri de un sfert de punct ale Fed, potrivit strategilor de la Goldman Sachs.

Conform datelor furnizate de PitchBook LCD începând din 2002, suma de 391 de miliarde de dolari, reprezentând aşa-numitele tranzacţii de reevaluare, reprezintă cea mai mare sumă înregistrată vreodată în această perioadă a anului, echivalentul a mai mult de un sfert din piaţa împrumuturilor cu efect de levier, în valoare de 1,34 miliarde de dolari.

Cererea a fost determinată de vehiculele de investiţii care „reambalează” şi vând împrumuturi riscante şi de administratorii de fonduri.

„Nu avem o ofertă de împrumuturi care să alimenteze cererea de noi emisiuni, ceea ce înseamnă că investitorii concurează pentru aceleaşi active”, a declarat Bob Schwartz, manager de portofoliu la AllianceBernstein. „Nu există nimic altceva de cumpărat. Asta nu face decât să alimenteze valul de reevaluare”.

Cifrele reprezintă un impuls pentru companiile puternic îndatorate, care au avut de suferit în condiţiile în care Fed a menţinut costurile de împrumut la 5,25 – 5,5 % pentru a încheia lupta împotriva celei mai mari creşteri a inflaţiei din ultima generaţie. În ultimele luni, previziunile referitoare la viitoarea traiectorie a politicii monetare au fluctuat foarte mult: în ianuarie, investitorii se aşteptau la şase sau şapte reduceri ale ratelor în acest an, în timp ce acum ei pariază pe cel mult două.

Într-una dintre cele mai mari tranzacţii din acest an, Cloud Software Group, compania mamă a Citrix, a redus costurile de împrumut pentru un credit de 6,5 miliarde de dolari cu 0,5 puncte procentuale până la 4 puncte procentuale peste rata de referinţă overnight, potrivit unei persoane familiarizate cu tranzacţia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#junk #dobinzi #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.