O nouă bulă a creditelor de risc: Apetitul investitorilor pentru credite junk duce la recalcularea dobânzilor

Companiile americane au recalculat dobânzile pentru datorii de 400 de miliarde de dolari până în momentul de faţă al acestui an, datorită apetitului crescut al investitorilor pentru împrumuturile de tip junk, ceea ce reprezintă o relaxare a condiţiilor de finanţare pentru companiile americane, scrie FT.

Chiar înainte ca Rezerva Federală să reducă ratele dobânzilor de la maximul ultimilor 23 de ani, o serie de debitori de pe piaţa împrumuturilor cu efect de levier din SUA au beneficiat de echivalentul a două reduceri de un sfert de punct ale Fed, potrivit strategilor de la Goldman Sachs.

Conform datelor furnizate de PitchBook LCD începând din 2002, suma de 391 de miliarde de dolari, reprezentând aşa-numitele tranzacţii de reevaluare, reprezintă cea mai mare sumă înregistrată vreodată în această perioadă a anului, echivalentul a mai mult de un sfert din piaţa împrumuturilor cu efect de levier, în valoare de 1,34 miliarde de dolari.

Cererea a fost determinată de vehiculele de investiţii care „reambalează” şi vând împrumuturi riscante şi de administratorii de fonduri.

„Nu avem o ofertă de împrumuturi care să alimenteze cererea de noi emisiuni, ceea ce înseamnă că investitorii concurează pentru aceleaşi active”, a declarat Bob Schwartz, manager de portofoliu la AllianceBernstein. „Nu există nimic altceva de cumpărat. Asta nu face decât să alimenteze valul de reevaluare”.

Cifrele reprezintă un impuls pentru companiile puternic îndatorate, care au avut de suferit în condiţiile în care Fed a menţinut costurile de împrumut la 5,25 – 5,5 % pentru a încheia lupta împotriva celei mai mari creşteri a inflaţiei din ultima generaţie. În ultimele luni, previziunile referitoare la viitoarea traiectorie a politicii monetare au fluctuat foarte mult: în ianuarie, investitorii se aşteptau la şase sau şapte reduceri ale ratelor în acest an, în timp ce acum ei pariază pe cel mult două.

Într-una dintre cele mai mari tranzacţii din acest an, Cloud Software Group, compania mamă a Citrix, a redus costurile de împrumut pentru un credit de 6,5 miliarde de dolari cu 0,5 puncte procentuale până la 4 puncte procentuale peste rata de referinţă overnight, potrivit unei persoane familiarizate cu tranzacţia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#junk #dobinzi #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.