O nouă bulă a creditelor de risc: Apetitul investitorilor pentru credite junk duce la recalcularea dobânzilor

Companiile americane au recalculat dobânzile pentru datorii de 400 de miliarde de dolari până în momentul de faţă al acestui an, datorită apetitului crescut al investitorilor pentru împrumuturile de tip junk, ceea ce reprezintă o relaxare a condiţiilor de finanţare pentru companiile americane, scrie FT.

Chiar înainte ca Rezerva Federală să reducă ratele dobânzilor de la maximul ultimilor 23 de ani, o serie de debitori de pe piaţa împrumuturilor cu efect de levier din SUA au beneficiat de echivalentul a două reduceri de un sfert de punct ale Fed, potrivit strategilor de la Goldman Sachs.

Conform datelor furnizate de PitchBook LCD începând din 2002, suma de 391 de miliarde de dolari, reprezentând aşa-numitele tranzacţii de reevaluare, reprezintă cea mai mare sumă înregistrată vreodată în această perioadă a anului, echivalentul a mai mult de un sfert din piaţa împrumuturilor cu efect de levier, în valoare de 1,34 miliarde de dolari.

Cererea a fost determinată de vehiculele de investiţii care „reambalează” şi vând împrumuturi riscante şi de administratorii de fonduri.

„Nu avem o ofertă de împrumuturi care să alimenteze cererea de noi emisiuni, ceea ce înseamnă că investitorii concurează pentru aceleaşi active”, a declarat Bob Schwartz, manager de portofoliu la AllianceBernstein. „Nu există nimic altceva de cumpărat. Asta nu face decât să alimenteze valul de reevaluare”.

Cifrele reprezintă un impuls pentru companiile puternic îndatorate, care au avut de suferit în condiţiile în care Fed a menţinut costurile de împrumut la 5,25 – 5,5 % pentru a încheia lupta împotriva celei mai mari creşteri a inflaţiei din ultima generaţie. În ultimele luni, previziunile referitoare la viitoarea traiectorie a politicii monetare au fluctuat foarte mult: în ianuarie, investitorii se aşteptau la şase sau şapte reduceri ale ratelor în acest an, în timp ce acum ei pariază pe cel mult două.

Într-una dintre cele mai mari tranzacţii din acest an, Cloud Software Group, compania mamă a Citrix, a redus costurile de împrumut pentru un credit de 6,5 miliarde de dolari cu 0,5 puncte procentuale până la 4 puncte procentuale peste rata de referinţă overnight, potrivit unei persoane familiarizate cu tranzacţia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#junk #dobinzi #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.