O nouă bulă a creditelor de risc: Apetitul investitorilor pentru credite junk duce la recalcularea dobânzilor

Companiile americane au recalculat dobânzile pentru datorii de 400 de miliarde de dolari până în momentul de faţă al acestui an, datorită apetitului crescut al investitorilor pentru împrumuturile de tip junk, ceea ce reprezintă o relaxare a condiţiilor de finanţare pentru companiile americane, scrie FT.

Chiar înainte ca Rezerva Federală să reducă ratele dobânzilor de la maximul ultimilor 23 de ani, o serie de debitori de pe piaţa împrumuturilor cu efect de levier din SUA au beneficiat de echivalentul a două reduceri de un sfert de punct ale Fed, potrivit strategilor de la Goldman Sachs.

Conform datelor furnizate de PitchBook LCD începând din 2002, suma de 391 de miliarde de dolari, reprezentând aşa-numitele tranzacţii de reevaluare, reprezintă cea mai mare sumă înregistrată vreodată în această perioadă a anului, echivalentul a mai mult de un sfert din piaţa împrumuturilor cu efect de levier, în valoare de 1,34 miliarde de dolari.

Cererea a fost determinată de vehiculele de investiţii care „reambalează” şi vând împrumuturi riscante şi de administratorii de fonduri.

„Nu avem o ofertă de împrumuturi care să alimenteze cererea de noi emisiuni, ceea ce înseamnă că investitorii concurează pentru aceleaşi active”, a declarat Bob Schwartz, manager de portofoliu la AllianceBernstein. „Nu există nimic altceva de cumpărat. Asta nu face decât să alimenteze valul de reevaluare”.

Cifrele reprezintă un impuls pentru companiile puternic îndatorate, care au avut de suferit în condiţiile în care Fed a menţinut costurile de împrumut la 5,25 – 5,5 % pentru a încheia lupta împotriva celei mai mari creşteri a inflaţiei din ultima generaţie. În ultimele luni, previziunile referitoare la viitoarea traiectorie a politicii monetare au fluctuat foarte mult: în ianuarie, investitorii se aşteptau la şase sau şapte reduceri ale ratelor în acest an, în timp ce acum ei pariază pe cel mult două.

Într-una dintre cele mai mari tranzacţii din acest an, Cloud Software Group, compania mamă a Citrix, a redus costurile de împrumut pentru un credit de 6,5 miliarde de dolari cu 0,5 puncte procentuale până la 4 puncte procentuale peste rata de referinţă overnight, potrivit unei persoane familiarizate cu tranzacţia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#junk #dobinzi #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.