O nouă cramă în Moldova – mic producător de vinuri care a rezistat crizei și a deschis o cramă pentru turiști

10 Aug. 2021, 17:34
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
10 Aug. 2021, 17:34 // Oameni şi Idei //  MD Bani

O nouă Cramă a fost lansată în satul Pitușca, raionul Călărași, de familia Tataru cu o experiență de peste 15 ani în viticultură.

Aceștia au extins afacerea prin lansarea serviciilor oenoturistice și vânzarea vinului îmbuteliat cu marcă proprie pe piața națională, datorită investiției familiei și asistenței oferite de USAID și Ambasada Suediei.

Familia Tataru dispune de șapte hectare de teren pe care cultivă struguri. Deși au experiență de producere a vinului țărănesc de mai mulți ani, Vasile și Svetlana Tataru s-au aliniat standardelor de calitate de producere a vinului îmbuteliat abia în anul 2019, după ce, cu ajutorul partenerilor externi, au procurat mai multe echipamente, precum rezervoarele de oțel inoxidabil și fermentatoare, stație frigorifică, pompe etc.

În plus, producătorul a fost asistat pe parcursul ultimilor doi ani de un mentor-vinificator, de la care a învățat tehnologiile și practicile bune în producerea unui vin de autor.

Vinificatorul Vasile Tataru susține că suportul obținut de la USAID și Ambasada Suediei l-au ajutat să facă un pas important pentru mica sa afacere și să tranziteze de la producerea vinului în butoi la vinul îmbuteliat.

Noile echipamente au contribuit la îmbunătățirea considerabilă a calității vinului, ceea ce i-a permis producătorului să certifice și să lanseze vinul îmbuteliat cu identitate de brand, la un preț care îi permite să câștige de cinci ori mai multă valoare adăugată la un kilogram de vin produs pe podgoriile proprii.

Primele 2.500 de sticle de vinuri albe seci Muscat Ottonel, Chardonnay, rose sec Cabernet Sauvignon și roșu sec Cabernet Sauvignon marca Crama Tataru au fost produse din recolta 2019 și au fost lansate pe piață în mijlocul pandemiei Covid-19.

În pofida provocărilor cauzate de pandemie, vinăria a reușit să devină cunoscută consumatorilor prin intermediul campaniilor de promovare și a târgurilor locale inițiate de Asociația micilor producători de vinuri din Moldova.

Totodată, datorită creșterii interesului pentru turismul intern, catalizat de restricțiile de călătorie impuse de pandemie, familia Tătaru a amenajat pivnița pentru tururi turistice și a creat o zonă de degustare a vinurilor.

Crama Tătaru a dezvoltat câteva pachete de servicii oenoturistice și este inclusă în rutele de turism regional din Plaiul Fagului, urmând să integreze și ruta națională Drumul Vinului Moldovei, acreditata de Consiliul Europei ca rută cultural-europeană.

În activitățile Cramei sunt implicați și cei doi fii ai familiei Tataru, unul fiind student în România, unde studiază agricultura și vinificația, iar altul – elev și participă atât la lucrările din vie, cât și la producerea vinului.

În prezent, în Republica Moldova activează peste 50 de mici producători de vinuri, care produc peste 500 mii sticle de vin, exploatează circa 400  ha de viță de vie, dintre care 14 mici crame dezvoltă afaceri enoturistice, majoritatea fiind membrii Asociației micilor producători de vinuri din Moldova, care au beneficiat de granturile și asistența partenerilor strategici ai industriei vitivinicole USAID și Guvernul Suediei.

 

19 Aug. 2026, 16:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Aug. 2026, 16:30 // Actual //  Grîu Tatiana

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!