O nouă procedură electronică! „e-Borderoul de transport", lansat de Serviciul Vamal

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a lansat astăzi un nou modul digitalizat „e-Borderoul de transport”, dezvoltat cu sprijinul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova.

La evenimentul de lansarea a participat Directorul Serviciului Vamal, Sergiu Burduja, Directorul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, Douglas Muir, specialiști în domeniul vamal, experți și beneficiari.

În cadrul prezentărilor au fost expuse beneficiile e-Borderoului de transport, cazurile în care acesta se utilizează, precum și avantajele de care se vor bucura agenții economici odată cu lansarea modulului.

Borderoul de transport este un document vamal de strictă evidență utilizat pentru asigurarea supravegherii vamale a mărfurilor și a mijloacelor de transport în cadrul operațiunilor de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova.

Utilizarea borderoului de transport presupune o procedura simplificată și spre deosebire de alte proceduri de tranzit, nu prevede necesitatea depunerii unei garanții.

Odată cu digitalizarea completă a procedurii Borderoului de transport și incorporarea modulului în Sistemul informațional „Asycuda WORLD” a devenit posibilă:

– evidența automatizată și monitorizarea centralizată a documentelor vamale și a mărfurilor;
– comunicarea electronică între postul vamal de plecare și cel de destinație;
– simplificarea și reducerea timpului necesar pentru completarea documentului Borderoului de transport, precum și a costurilor aferente;
– utilizare mai eficientă a resurselor prin eliminarea documentului pe suport de hârtie;
– reducerea interacțiunii directe între funcționarii vamali și agenții economici;
– eficientizarea traficului de mărfuri și facilitarea exporturilor, prin integrarea agenților economici din regiunea transnistreană, precum și monitorizarea traficului de mărfuri din regiunea respectivă;
– asigurarea supravegherii vamale eficiente a mărfurilor și mijloacelor de transport în cadrul operațiunilor de tranzit simplificate pe teritoriul Republicii Moldova, cu posibilitatea reacționării imediate în cazul potențialelor riscuri sau fraude etc.

Gazda evenimentului, Sergiu Burduja, Directorul Serviciului Vamal a menționat:

„Această realizare ne bucură foarte mult. Automatizarea activității prin simplificarea și digitalizarea procedurilor vamale reprezintă unul dintre cele mai importante obiective de dezvoltare instituțională ale Serviciului Vamal. Modulul electronic „Borderoul de transport” este un instrument care vine să faciliteze munca funcționarului vamal, prin simplificarea la maxim a formalităților vamale la supravegherea mărfurilor transportate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. Mai mult, acesta va avea impact benefic și asupra mediului de afaceri, pentru care accelerarea fluxului de mărfuri este de o importanță majoră.”.

La rândul său, Directorul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, Douglas Muir, a reiterat:

„Ne bucurăm că Programul nostru încă o dată a contribuit la efortul de digitalizare și transparentizare a activității Serviciului Vamal și prin aceasta la obiectivul strategic de facilitare a comerțului din Republica Moldova. Borderoul de transport era ultima procedură realizată complet pe suport de hîrtie, doar în 2020 au fost procesate zeci de mii de borderouri, pentru care s-au consumat mii de ore de muncă. De astăzi acest element este complet digitalizat. E-Borderoul de transport ușurează considerabil procesele interne ale Serviciului Vamal, va fi posibil accesul rapid și analiza informației din borderouri, lucru care va economisi și mai mult timp. Toate acestea vor contribui implicit la eficientizarea și comoditatea activității agenților economici.„.

#serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.