O nouă procedură electronică! „e-Borderoul de transport", lansat de Serviciul Vamal

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a lansat astăzi un nou modul digitalizat “e-Borderoul de transport”, dezvoltat cu sprijinul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova.

La evenimentul de lansarea a participat Directorul Serviciului Vamal, Sergiu Burduja, Directorul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, Douglas Muir, specialiști în domeniul vamal, experți și beneficiari.

În cadrul prezentărilor au fost expuse beneficiile e-Borderoului de transport, cazurile în care acesta se utilizează, precum și avantajele de care se vor bucura agenții economici odată cu lansarea modulului.

Borderoul de transport este un document vamal de strictă evidență utilizat pentru asigurarea supravegherii vamale a mărfurilor și a mijloacelor de transport în cadrul operațiunilor de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova.

Utilizarea borderoului de transport presupune o procedura simplificată și spre deosebire de alte proceduri de tranzit, nu prevede necesitatea depunerii unei garanții.

Odată cu digitalizarea completă a procedurii Borderoului de transport și incorporarea modulului în Sistemul informațional “Asycuda WORLD” a devenit posibilă:

– evidența automatizată și monitorizarea centralizată a documentelor vamale și a mărfurilor;
– comunicarea electronică între postul vamal de plecare și cel de destinație;
– simplificarea și reducerea timpului necesar pentru completarea documentului Borderoului de transport, precum și a costurilor aferente;
– utilizare mai eficientă a resurselor prin eliminarea documentului pe suport de hârtie;
– reducerea interacțiunii directe între funcționarii vamali și agenții economici;
– eficientizarea traficului de mărfuri și facilitarea exporturilor, prin integrarea agenților economici din regiunea transnistreană, precum și monitorizarea traficului de mărfuri din regiunea respectivă;
– asigurarea supravegherii vamale eficiente a mărfurilor și mijloacelor de transport în cadrul operațiunilor de tranzit simplificate pe teritoriul Republicii Moldova, cu posibilitatea reacționării imediate în cazul potențialelor riscuri sau fraude etc.

Gazda evenimentului, Sergiu Burduja, Directorul Serviciului Vamal a menționat:

„Această realizare ne bucură foarte mult. Automatizarea activității prin simplificarea și digitalizarea procedurilor vamale reprezintă unul dintre cele mai importante obiective de dezvoltare instituțională ale Serviciului Vamal. Modulul electronic „Borderoul de transport” este un instrument care vine să faciliteze munca funcționarului vamal, prin simplificarea la maxim a formalităților vamale la supravegherea mărfurilor transportate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. Mai mult, acesta va avea impact benefic și asupra mediului de afaceri, pentru care accelerarea fluxului de mărfuri este de o importanță majoră.”.

La rândul său, Directorul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, Douglas Muir, a reiterat:

„Ne bucurăm că Programul nostru încă o dată a contribuit la efortul de digitalizare și transparentizare a activității Serviciului Vamal și prin aceasta la obiectivul strategic de facilitare a comerțului din Republica Moldova. Borderoul de transport era ultima procedură realizată complet pe suport de hîrtie, doar în 2020 au fost procesate zeci de mii de borderouri, pentru care s-au consumat mii de ore de muncă. De astăzi acest element este complet digitalizat. E-Borderoul de transport ușurează considerabil procesele interne ale Serviciului Vamal, va fi posibil accesul rapid și analiza informației din borderouri, lucru care va economisi și mai mult timp. Toate acestea vor contribui implicit la eficientizarea și comoditatea activității agenților economici.“.

#serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.