O nouă undă de şoc în industria criptomonedelor: Una dintre băncile cu focus pe crypto, a anunțat că se lichidează

Silvergate, unul dintre creditorii principali ai lumii cripto, a anunţat că plănuieşte să-şi închidă operaţiunile şi să intre în proces de lichidare voluntară. Acţiunile companiei s-au prăbuşit cu 36% după anunţ, scrie CNBC.
Silvergate a fost împreună cu Signature Bank, un creditor de bază al industriei criptomonedelor. Banca are active de aproximativ 11 mld. de dolari. Comparativ, activele Signature Bank sunt estimate la 114 mld. dolari.

„Având în vedere schimbările prin care trece industria şi felul în care evoluează problema reglementării criptomonedelor Silvergate consideră că o închidere graduală şi o lichidare a afacerii este cea mai bună cale de urmat”, se arată într-un comunicat al companiei.

Toate depozitele făcute de clienţi vor fi rambursate integral, conform reprezentanţilor băncii. Compania nu a precizat cum intenţionează să rezolve cererile de despăgubire înainte de clienţii săi.
Centerview Partners va acţiona în calitate de consilier financiar al Silvergate, iar Cravath, Swaine & Moore va furniza servicii juridice.
Anunţul vine la mai puţin de o săptămână după ce Silvergate a închis platforma sa de plăţi – Silvergate Exchange Network – care era considerată unul dintre pilonii principali ai businessului. Banca a dat asigurări că toate celelalte servicii legate de depozite vor rămâne operaţionale în timpul procesului de închidere, iar clienţii vor fi notificaţi în caz că vor apărea şi alte schimbări.

Silvergate anunţat săptămâna trecută că va amâna depunerea raportului anual 10K (un raport complex despre performanţa financiară a companiilor publice pe care acestea trebuie să îl publice în fiecare an – n.r) pentru a se concentra pe problemele cu care se confruntă businessul.

Compania a dezvăluit că depunerea întârziată s-a datorat parţial unor presiuni privind reglementarea, aici fiind vorba inclusiv de o investigaţie în curs de desfăşurare deschisă de către Departamentul de Justiţie din SUA.

Pe lângă faptul că a concediat 40% din forţa sa de muncă în ianuarie, creditorul a raportat pierderi nete de aproape 1 miliard de dolari în trimestrul al patrulea, când banca dădea deja semne că vrea să îşi închidă afacerea. Atunci, depozitele clienţilor au scăzut cu 68%, până la 3,8 mld. dolari. Pentru a rezolva problema retragerilor, Silvergate a trebuit să vândă titluri de creanţă în valoare de 5,2 mld. dolari.

Înainte de a-şi anunţa închiderea, companii mari de investiţii precum BlackRock şi Citadel Securities au luat participaţii importante în cadrul Silvergate, cumpărând 5,5% şi respectiv 7% din bancă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crypto #lichidare #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.