O nouă undă de şoc în industria criptomonedelor: Una dintre băncile cu focus pe crypto, a anunțat că se lichidează

Silvergate, unul dintre creditorii principali ai lumii cripto, a anunţat că plănuieşte să-şi închidă operaţiunile şi să intre în proces de lichidare voluntară. Acţiunile companiei s-au prăbuşit cu 36% după anunţ, scrie CNBC.
Silvergate a fost împreună cu Signature Bank, un creditor de bază al industriei criptomonedelor. Banca are active de aproximativ 11 mld. de dolari. Comparativ, activele Signature Bank sunt estimate la 114 mld. dolari.

„Având în vedere schimbările prin care trece industria şi felul în care evoluează problema reglementării criptomonedelor Silvergate consideră că o închidere graduală şi o lichidare a afacerii este cea mai bună cale de urmat”, se arată într-un comunicat al companiei.

Toate depozitele făcute de clienţi vor fi rambursate integral, conform reprezentanţilor băncii. Compania nu a precizat cum intenţionează să rezolve cererile de despăgubire înainte de clienţii săi.
Centerview Partners va acţiona în calitate de consilier financiar al Silvergate, iar Cravath, Swaine & Moore va furniza servicii juridice.
Anunţul vine la mai puţin de o săptămână după ce Silvergate a închis platforma sa de plăţi – Silvergate Exchange Network – care era considerată unul dintre pilonii principali ai businessului. Banca a dat asigurări că toate celelalte servicii legate de depozite vor rămâne operaţionale în timpul procesului de închidere, iar clienţii vor fi notificaţi în caz că vor apărea şi alte schimbări.

Silvergate anunţat săptămâna trecută că va amâna depunerea raportului anual 10K (un raport complex despre performanţa financiară a companiilor publice pe care acestea trebuie să îl publice în fiecare an – n.r) pentru a se concentra pe problemele cu care se confruntă businessul.

Compania a dezvăluit că depunerea întârziată s-a datorat parţial unor presiuni privind reglementarea, aici fiind vorba inclusiv de o investigaţie în curs de desfăşurare deschisă de către Departamentul de Justiţie din SUA.

Pe lângă faptul că a concediat 40% din forţa sa de muncă în ianuarie, creditorul a raportat pierderi nete de aproape 1 miliard de dolari în trimestrul al patrulea, când banca dădea deja semne că vrea să îşi închidă afacerea. Atunci, depozitele clienţilor au scăzut cu 68%, până la 3,8 mld. dolari. Pentru a rezolva problema retragerilor, Silvergate a trebuit să vândă titluri de creanţă în valoare de 5,2 mld. dolari.

Înainte de a-şi anunţa închiderea, companii mari de investiţii precum BlackRock şi Citadel Securities au luat participaţii importante în cadrul Silvergate, cumpărând 5,5% şi respectiv 7% din bancă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crypto #lichidare #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.