O pasăre care se credea a fi dispărută, identificată de către cercetători după 170 de ani

Black-brown babbler este una dintre cele mai enigmatice păsări din Asia, care tocmai a ieșit din ascunziș. Pentru prima dată după o perioadă de 170 de ani, cercetătorii au raportat săptămâna trecută că în Indonezia a fost găsit un black-brown babbler sau „malacocincla perspicillata”.

Ornitologii au descris pentru prima dată „malacocincla perspicillata” în jurul anului 1850 în urma colectării singurului exemplar cunoscut al speciei. Specimenul a fost inițial etichetat greșit ca provenind din insula Java, și nu din Borneo, împiedicând încercările timpurii de localizare a altor exemplare. Chiar și după ce ornitologii au clarificat proviniența geografică, nimeni nu a reușit să găsească pasărea.

În 2016, odată cu înființarea „BW Galeatus”, un grup de observatori a păsărilor din Borneo, Indonezia, au intrat în contact cu localnicii pentru a-i învăța despre diversitatea aviară din provinciile lor. Doi dintre acei oamenii instruiți, Muhammad Suranto și Muhammad Rizky Fauzan, erau curioși de identitatea unei păsări negre și brune pe care o vedeau uneori zburând în timpul călătoriilor lor în pădurea din Kalimantanul de Sud, una dintre provinciile Indoneziei din Borneo. În octombrie anul trecut, Suranto și Fauzan au reușit să fotografieze una dintre păsări și să i le trimită lui Joko Said Trisiyanto, membru al „BW Galeatus”.

„Am fost confuz când am primit fotografiile, pentru că semăna un pic cu Horsfield babbler, dar nu se potrivea întocmai cu acea specie”, a spus Trisiyanto. Fotografiile se potriveau mai degrabă cu o ilustrație a unui black-brown babbler, o pasăre listată în ghidul Trisiyanto ca fiind cel mai probabil dispărută.

Experții susțin că aceasta este o descoperire extrem de importantă pentru ornitologia indoneziană, practic la fel de șocantă ca redescoperirea porumbelului pasager sau a curcanului Carolina, cele din urmă fiind două specii de păsări dispărute.

#Black-brown babbler #pasare disparuta #Indonezia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.