O țară din UE a cheltuit 1,3% din PIB ca să ajute Ucraina! I-a livrat toată flota de elicoptere

Letonia a luat decizia politică de a trimite Ucrainei toate elicopterele de care dispune forțele sale armate, relatază Pravda.Anunțul a fost făcut miercuri, 21 iunie, de premierul Krisjanis Karinš, în timpul Conferinței de la Londra pe tema reconstrucției Ucrainei.

Karinš a amintit că guvernul său a decis să ofere asistență militară Ucrainei încă din noiembrie-decembrie 2021, când amenințarea unei invazii rusești la scară largă a fost discutată în mod activ. Primele sisteme de apărare aeriană Stinger au ajuns la Kiev cu o zi înainte de invazie, a adăugat el.

”Guvernul nostru a cheltuit de atunci peste 1,3% din PIB pentru diverse ajutoare acordate Ucrainei, inclusiv 1% pentru ajutor militar. Toate rachetele noastre Stinger sunt acum în Ucraina. Am avut o flotă de elicoptere, ultimul dintre ele fiind încă vopsit pentru a putea fi folosit. Ultimul dintre ele va merge în Ucraina”, a mai spus Karinš.
Premierul leton a precizat că țara sa oferă instruire pentru aproximativ 3.000 de militari, precum și asistență cu drone și muniție, în afară de ajutor umanitar și financiar.

”Mesajul meu pentru este simplu: dacă o țară mică precum Letonia poate cheltui 1,3% din PIB, la fel pot face și ceilalți. Noi nu suntem cea mai bogată națiune, dar se poate și, ca politician, pot spune că este și util din punct de vedere politic”, le-a mai spus Karinš celor prezenți la conferință.

El a mai cerut ca partenerii Ucrainei să găsească modalități pentru a putea folosi activele rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#letonia #PIB #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.