O țară din UE a cheltuit 1,3% din PIB ca să ajute Ucraina! I-a livrat toată flota de elicoptere

Letonia a luat decizia politică de a trimite Ucrainei toate elicopterele de care dispune forțele sale armate, relatază Pravda.Anunțul a fost făcut miercuri, 21 iunie, de premierul Krisjanis Karinš, în timpul Conferinței de la Londra pe tema reconstrucției Ucrainei.

Karinš a amintit că guvernul său a decis să ofere asistență militară Ucrainei încă din noiembrie-decembrie 2021, când amenințarea unei invazii rusești la scară largă a fost discutată în mod activ. Primele sisteme de apărare aeriană Stinger au ajuns la Kiev cu o zi înainte de invazie, a adăugat el.

”Guvernul nostru a cheltuit de atunci peste 1,3% din PIB pentru diverse ajutoare acordate Ucrainei, inclusiv 1% pentru ajutor militar. Toate rachetele noastre Stinger sunt acum în Ucraina. Am avut o flotă de elicoptere, ultimul dintre ele fiind încă vopsit pentru a putea fi folosit. Ultimul dintre ele va merge în Ucraina”, a mai spus Karinš.
Premierul leton a precizat că țara sa oferă instruire pentru aproximativ 3.000 de militari, precum și asistență cu drone și muniție, în afară de ajutor umanitar și financiar.

”Mesajul meu pentru este simplu: dacă o țară mică precum Letonia poate cheltui 1,3% din PIB, la fel pot face și ceilalți. Noi nu suntem cea mai bogată națiune, dar se poate și, ca politician, pot spune că este și util din punct de vedere politic”, le-a mai spus Karinš celor prezenți la conferință.

El a mai cerut ca partenerii Ucrainei să găsească modalități pentru a putea folosi activele rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#letonia #PIB #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.