O țară din UE a cheltuit 1,3% din PIB ca să ajute Ucraina! I-a livrat toată flota de elicoptere

Letonia a luat decizia politică de a trimite Ucrainei toate elicopterele de care dispune forțele sale armate, relatază Pravda.Anunțul a fost făcut miercuri, 21 iunie, de premierul Krisjanis Karinš, în timpul Conferinței de la Londra pe tema reconstrucției Ucrainei.

Karinš a amintit că guvernul său a decis să ofere asistență militară Ucrainei încă din noiembrie-decembrie 2021, când amenințarea unei invazii rusești la scară largă a fost discutată în mod activ. Primele sisteme de apărare aeriană Stinger au ajuns la Kiev cu o zi înainte de invazie, a adăugat el.

”Guvernul nostru a cheltuit de atunci peste 1,3% din PIB pentru diverse ajutoare acordate Ucrainei, inclusiv 1% pentru ajutor militar. Toate rachetele noastre Stinger sunt acum în Ucraina. Am avut o flotă de elicoptere, ultimul dintre ele fiind încă vopsit pentru a putea fi folosit. Ultimul dintre ele va merge în Ucraina”, a mai spus Karinš.
Premierul leton a precizat că țara sa oferă instruire pentru aproximativ 3.000 de militari, precum și asistență cu drone și muniție, în afară de ajutor umanitar și financiar.

”Mesajul meu pentru este simplu: dacă o țară mică precum Letonia poate cheltui 1,3% din PIB, la fel pot face și ceilalți. Noi nu suntem cea mai bogată națiune, dar se poate și, ca politician, pot spune că este și util din punct de vedere politic”, le-a mai spus Karinš celor prezenți la conferință.

El a mai cerut ca partenerii Ucrainei să găsească modalități pentru a putea folosi activele rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#letonia #PIB #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.