O țară mică și săracă se grăbește să-și exploateze resursele uriașe de petrol

19 Iul. 2022, 10:05
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
19 Iul. 2022, 10:05 // Actual //  MD Bani

Guyana este o țară mică și săracă din America de Sud care încearcă să-și exploateze resursele uriașe de petrol. Țara consideră că acum este momentul potrivit pentru a culege roadele zăcămintelor de petrol recent descoperite, scrie Reuters.

Guyana face tot posibilul pentru a-și exploata cât mai repede rezervele uriașe de petrol. Chiar și așa, acest lucru înseamnă sacrificarea unor câștiguri mai mari pe termen mai lung.

Guyana spera să înființeze o companie petrolieră de stat care să gestioneze următoarea fază de dezvoltare . De asemenea, compania va fi responsabilă să efectueze propriile studii seismice asupra zăcămintelor neexplorate.

Planurile au fost anulate, deoarece Guyana nu are nici capacitatea, nici resursele pentru a le realiza rapid. Acum mizează mai mult pe viteză decât pe certitudine, au declarat înalți oficiali pentru Reuters.

„Nu avem banii sau capacitatea. Modelul în care guvernul pune banii și operează activele nu mai este de actualitate”, a spus vicepreședintele țării, Bharrat Jagdeo. 

Este prima dată când oficialii vorbesc despre decizia de a renunța la planurile companiei petroliere de stat.

În 2015, un consorțiu condus de compania petrolieră americană Exxon Mobil, împreună cu partenerii Hess Corp și compania chineză CNOOC, a găsit aproximativ 11 miliarde de barili de petrol și gaz. 

Zăcămintele acoperă 2,7 milioane de hectare și se află la aproximativ 190 de kilometri în largul coastelor țării.

Pe baza planurilor actuale de dezvoltare, grupul se așteaptă să pompeze 1,2 milioane de barili de petrol pe zi în 2027. Acest plan ar însemna că Guyana ar avea cea mai mare producție de petrol pe cap de locuitor din lume.

Profituri

Exxon a pompat primii barili de petrol din Guyana în 2019 și crește producția. Din cauza unor acorduri din 2016, semnate de administrația anterioară profitul este de 50-50. Astfel, 50% îi revin consorțiului condus de Exxon și alte 50% îi revin Guyanei. Totuși, 75% din venituri merg mai întâi pentru a acoperi costurile companiilor petroliere.

Asta lasă Guyana cu doar 12,5% din producție, plus redevențe de 2%. Cota sa va crește pe măsură ce costurile de dezvoltare se reduc, dar acest lucru va dura câțiva ani.

04 Nov. 2026, 16:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Negocierile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru un nou program de cooperare economică au intrat în impas, deși autoritățile de la Chișinău au ajuns încă în luna mai la un acord preliminar cu experții instituției, se arată în constatarea Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, Guvernul Republicii Moldova a solicitat în ianuarie 2026 inițierea unui nou program cu FMI, bazat pe Instrumentul de Coordonare a Politicilor (Policy Coordination Instrument – PCI), cu o durată de trei ani. Spre deosebire de programele tradiționale ale Fondului, acest mecanism nu presupune acordarea directă de împrumuturi, ci monitorizarea politicilor economice și susținerea reformelor structurale.

Comisia Europeană constată însă că, deși în luna mai a fost obținut un acord la nivelul experților, procesul nu a avansat conform așteptărilor.

„Discuțiile privind un program FMI pe trei ani, fără finanțare, sunt în desfășurare, dar au stagnat după încheierea unui acord la nivel de experți în mai 2026”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul nu precizează motivele blocajului și nici condițiile care ar trebui îndeplinite pentru finalizarea negocierilor. Totuși, documentul subliniază că menținerea unei cooperări strânse cu FMI este importantă pentru credibilitatea politicilor macroeconomice și fiscale ale Republicii Moldova, dar și pentru transmiterea unui semnal de încredere investitorilor și partenerilor internaționali.

Constatarea Comisiei Europene apare în contextul în care autoritățile moldovenești discută posibilitatea negocierii unui nou program cu FMI care să includă și finanțare.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV că un asemenea acord ar putea fi negociat în anul 2027, însă Guvernul nu a confirmat deocamdată intenția de a solicita un program de împrumuturi.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat Spatari.

Potrivit deputatului, un eventual acord de finanțare cu FMI ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea costurilor datoriei publice, în condițiile în care o parte din deficitul bugetar este acoperită prin emiterea valorilor mobiliare de stat, care presupun dobânzi ridicate.

„Un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Raportul Comisiei Europene confirmă, de altfel, că Republica Moldova se confruntă cu deficite bugetare persistente și cu o creștere a datoriei publice. La sfârșitul anului 2025, datoria statului ajunsese la 39,2% din PIB, iar pentru 2026 deficitul bugetar a fost revizuit de la 5,7% la 6% din PIB.

Experții europeni atrag atenția și asupra dependenței de finanțarea externă concesională și de împrumuturile interne pe termen scurt, care devin tot mai costisitoare în contextul creșterii dobânzilor.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu FMI, aprobat în decembrie 2021, a expirat în octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. În consecință, Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari.

Între timp, Uniunea Europeană a devenit una dintre principalele surse de finanțare a reformelor și investițiilor din Republica Moldova. Potrivit raportului, Chișinăul a primit în martie și octombrie 2026 două tranșe regulate în cadrul Mecanismului de Reformă și Creștere, în valoare de 189 de milioane și, respectiv, 157 de milioane de euro, după realizarea a 44 de măsuri de reformă.