O țară NATO blochează un proiect major, făcând jocul Rusiei: Un cadou pentru Putin

În afara înfrângerii Rusiei pe câmpul de luptă sau a schimbării regimului de la Moscova, războiul din Ucraina oferă puține perspective imediate de câștig pe termen lung, din punct de vedere strategic, pentru Occident.

O excepție ar putea fi extinderea NATO, ce include Suedia și Finlanda, dar acest proiect este blocat momentan de Turcia, singurul stat membru al alianței care nu a dat undă verde propunerii.

Această confruntare din interiorul NATO nu este altceva decât un cadou pentru Putin, care stopează apropierea de Rusia a alianței nord-atlantice, potrivit Washington Post.
Acest impas prin care trece NATO se datorează președintelui Turciei, Recep Erdogan, care a găsit niște motive ascunse pentru a nu fi de acord cu propunerea de aderare a Suediei și Finlandei.

Liderul turc, un apropiat al lui Putin, se agață de presupușii activiști și simpatizanți legați de Partidul Muncitorilor din Kurdistan sau PKK, din Suedia, unde populația kurdă este de aproximativ 100.000 de persoane.

Cea mai tare plângere a Turciei este cea mai greu de satisfăcut. Ankara, precum și Statele Unite și Uniunea Europeană consideră PKK ca o organizație teroristă. Problema este parțial definitorie: în unele cazuri, Turcia a cerut extrădarea kurzilor și a altor activiști anti-Erdogan ale căror cazuri au fost judecate de instanțele suedeze sau nu sunt calificate drept teroriști conform standardelor occidentale.

În cazul singurei persoane a cărei extrădare a cerut-o public Erdogan – un jurnalist exilat pe care îl acuză că a sprijinit o lovitură de stat din 2016 menită să-l răstoarne – instanțele suedeze au refuzat să facă acest lucru.
În orice caz, Erdogan nu se poate aștepta în mod rezonabil ca o democrație occidentală să-și lase deoparte legile și procedurile judiciare pentru a preda activiști pe motiv că îi consideră inamici.

O altă cerere turcească, ca țările nordice să-și ridice interdicția de a vinde arme către Ankara, pare pe cale de rezolvare. Păstrând în vizor prioritatea aderării la NATO, Suedia a reluat vânzările de arme către Turcia, iar Finlanda ar putea să-i urmeze exemplul.

O problemă mult mai mare cu armele este cererea de 20 de miliarde de dolari a Turciei de extindere și modernizare a flotei existente de avioane de luptă F-16 fabricate în SUA. În ciuda sprijinului din partea administrației Biden, vânzarea a fost blocată pe Capitol Hill, aparent din cauza preocupărilor privind drepturile omului în Turcia și la ordinul parlamentarilor simpatizanți ai Greciei, care se opune înțelegerii.

În cele din urmă, Turcia și aliații săi din NATO sunt vitali pentru securitatea celuilalt și pentru limitarea și în cele din urmă înfrângerea agresiunii ruse. Alianța are nevoie de Turcia, care a fost un bastion al apărării Occidentului împotriva Iranului, a echipat Ucraina cu drone și alte arme și a închis Marea Neagră de navale rusești.
Rezolvarea conflictului va necesita o diplomație susținută și, posibil, concesii reale, unele dintre ele în puterea Washingtonului să le facă. Președintele Biden și Congresul pot juca un rol cheie în acest sens.

Deocamdată Putin este singurul câștigător al confruntării interne din cadrul NATO, legată de primirea Suediei și Finlandei la alianță. Cu cât Turcia și partenerii săi se înțeleg mai repede, cu atât mai bine pentru organizația militară nord-atlantică, iar granița NATO cu Rusia ar crește cu 1.340 de kilometri, cât măsoară frontiera Finlandei cu țara lui Putin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#NATO #Suedia #Finlanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.