O treime din petrolul nemțesc vine de la ruși. Moscova are venituri de două ori mai mari decât din exportul de gaz

De când Rusia a pornit război contra Ucrainei, iar Occidentul a ripostat asediind sistemul financiar rusesc, preţurile petrolului au explodat. Aceasta pentru că de teama sancţiunilor nimeni nu mai cumpără ţiţei rusesc, deşi petrolul Rusiei nu este încă sub imperiul sancţiunilor.

În prezent, Rusia ocupă locul doi în lume la producţia de petrol – de circa 11 milioane de barili pe zi, în spatele SUA şi înaintea Arabiei Saudite. Ordinea se mai schimbă uneori. Jumătate din producţia rusă este consumată pe piaţa internă, iar consumul este probabil să se fi mărit pentru acoperirea nevoii de carburanţi pentru maşinile de război ruseşti, scrie The Conversation.

Jumătate din petrolul exportat de Rusia este livrat statelor europene, printre care Germania, Italia, Olanda, Polonia, Finlanda, Lituania, Grecia, România şi Bulgaria.

China este un alt cumpărător important de petrol rusesc, importând 1,6 milioane de barili pe zi. Jumătate din volum vine printr-un oleoduct care leagă Rusia direct de China. Conducta alimentează printr-un port aflat pe ruta sa şi alţi clienţi cum sunt Japonia şi Coreea de Sud.

Însă specialiştii atrag atenţia că aproape toate rafinăriile europene depind de Rusia pentru alte produse necesare rafinării. Analiştii cred că sancţionarea industriei petroliere ruse va avea un efect de presiune asupra Moscovei mai mare decât refuzul de a mai importa gaze ruseşti deoarece petrolul aduce la bugetul Rusiei de două ori mai mulţi bani decât gazele.

Rusia a vândut anul trecut petrol de 110 miliarde de dolari. Numărul clienţilor pentru ţiţeiul rusesc este limitat deoarece acesta necesită tehnici mai speciale de rafinare de care nu toată lumea dispune.

Astăzi, cotaţiile petrolului au urcat la 117 dolari pe baril, chiar dacă SUA și aliaţii au anunţat că dau drumul pe pieţe la rezerve. Preţurile în general sunt la niveluri record pentru ultimul deceniu. Dar nu şi cele ale ţiţeiului din Rusia, de tipul Ural. Chiar şi vândut la discount, acesta nu-şi găsea ieri cumpărători, semn că tranzacţiile în porturile ruse s-au oprit, scrie Bloomberg.

Compania de consultanţă Energy Aspects a estimat că 70% din comerţul cu petrol rusesc a fost îngheţat din cauza sancţiunilor bancare, a creşterii costurilor cu transportul şi a riscurilor politice.

#baril #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a intensificat acțiunile de prevenire și combatere a muncii „la negru” și a plăților „în plic”, vizând creșterea conformării fiscale în sectoarele economice cu risc sporit.

Potrivit raportului pentru primele nouă luni ale anului 2025, instituția a efectuat 5.802 vizite fiscale și a organizat 116 seminare de informare pentru angajați și angajatori. În urma acestor acțiuni, obligațiile declarate aferente plăților salariale au crescut cu 43,27% față de perioada similară din 2024, atingând 1,2 miliarde lei.

Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la: Impozitul pe venit din salarii – 251,6 milioane lei (+51,5%), contribuțiile sociale – 712,9 milioane lei (+40,82%) și primele de asigurare medicală – 273,8 milioane lei (+42,58%).

Totodată, în urma controalelor efectuate, SFS a constatat 156 de cazuri de încălcare a legislației muncii, fiind stabilite obligații suplimentare la buget – impozite, contribuții, penalități și amenzi – în valoare totală de 60,8 milioane lei, dintre care 14,6 milioane lei au fost deja achitate.

Comparativ cu 2024, valoarea obligațiilor fiscale suplimentare (fără penalități) s-a majorat cu 48,63%, în timp ce numărul cazurilor de încălcare a scăzut de la 205 la 156. În medie, suma calculată per control rezultativ aproape s-a dublat – de la 189 mii lei la 389 mii lei.

Per total, în 9 luni din 2025, SFS a încasat la buget 34,8 miliarde lei din plăți salariale, în creștere cu 12,98% față de aceeași perioadă din 2024.