O treime din petrolul nemțesc vine de la ruși. Moscova are venituri de două ori mai mari decât din exportul de gaz

De când Rusia a pornit război contra Ucrainei, iar Occidentul a ripostat asediind sistemul financiar rusesc, preţurile petrolului au explodat. Aceasta pentru că de teama sancţiunilor nimeni nu mai cumpără ţiţei rusesc, deşi petrolul Rusiei nu este încă sub imperiul sancţiunilor.

În prezent, Rusia ocupă locul doi în lume la producţia de petrol – de circa 11 milioane de barili pe zi, în spatele SUA şi înaintea Arabiei Saudite. Ordinea se mai schimbă uneori. Jumătate din producţia rusă este consumată pe piaţa internă, iar consumul este probabil să se fi mărit pentru acoperirea nevoii de carburanţi pentru maşinile de război ruseşti, scrie The Conversation.

Jumătate din petrolul exportat de Rusia este livrat statelor europene, printre care Germania, Italia, Olanda, Polonia, Finlanda, Lituania, Grecia, România şi Bulgaria.

China este un alt cumpărător important de petrol rusesc, importând 1,6 milioane de barili pe zi. Jumătate din volum vine printr-un oleoduct care leagă Rusia direct de China. Conducta alimentează printr-un port aflat pe ruta sa şi alţi clienţi cum sunt Japonia şi Coreea de Sud.

Însă specialiştii atrag atenţia că aproape toate rafinăriile europene depind de Rusia pentru alte produse necesare rafinării. Analiştii cred că sancţionarea industriei petroliere ruse va avea un efect de presiune asupra Moscovei mai mare decât refuzul de a mai importa gaze ruseşti deoarece petrolul aduce la bugetul Rusiei de două ori mai mulţi bani decât gazele.

Rusia a vândut anul trecut petrol de 110 miliarde de dolari. Numărul clienţilor pentru ţiţeiul rusesc este limitat deoarece acesta necesită tehnici mai speciale de rafinare de care nu toată lumea dispune.

Astăzi, cotaţiile petrolului au urcat la 117 dolari pe baril, chiar dacă SUA și aliaţii au anunţat că dau drumul pe pieţe la rezerve. Preţurile în general sunt la niveluri record pentru ultimul deceniu. Dar nu şi cele ale ţiţeiului din Rusia, de tipul Ural. Chiar şi vândut la discount, acesta nu-şi găsea ieri cumpărători, semn că tranzacţiile în porturile ruse s-au oprit, scrie Bloomberg.

Compania de consultanţă Energy Aspects a estimat că 70% din comerţul cu petrol rusesc a fost îngheţat din cauza sancţiunilor bancare, a creşterii costurilor cu transportul şi a riscurilor politice.

#baril #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.