O treime din petrolul nemțesc vine de la ruși. Moscova are venituri de două ori mai mari decât din exportul de gaz

De când Rusia a pornit război contra Ucrainei, iar Occidentul a ripostat asediind sistemul financiar rusesc, preţurile petrolului au explodat. Aceasta pentru că de teama sancţiunilor nimeni nu mai cumpără ţiţei rusesc, deşi petrolul Rusiei nu este încă sub imperiul sancţiunilor.

În prezent, Rusia ocupă locul doi în lume la producţia de petrol – de circa 11 milioane de barili pe zi, în spatele SUA şi înaintea Arabiei Saudite. Ordinea se mai schimbă uneori. Jumătate din producţia rusă este consumată pe piaţa internă, iar consumul este probabil să se fi mărit pentru acoperirea nevoii de carburanţi pentru maşinile de război ruseşti, scrie The Conversation.

Jumătate din petrolul exportat de Rusia este livrat statelor europene, printre care Germania, Italia, Olanda, Polonia, Finlanda, Lituania, Grecia, România şi Bulgaria.

China este un alt cumpărător important de petrol rusesc, importând 1,6 milioane de barili pe zi. Jumătate din volum vine printr-un oleoduct care leagă Rusia direct de China. Conducta alimentează printr-un port aflat pe ruta sa şi alţi clienţi cum sunt Japonia şi Coreea de Sud.

Însă specialiştii atrag atenţia că aproape toate rafinăriile europene depind de Rusia pentru alte produse necesare rafinării. Analiştii cred că sancţionarea industriei petroliere ruse va avea un efect de presiune asupra Moscovei mai mare decât refuzul de a mai importa gaze ruseşti deoarece petrolul aduce la bugetul Rusiei de două ori mai mulţi bani decât gazele.

Rusia a vândut anul trecut petrol de 110 miliarde de dolari. Numărul clienţilor pentru ţiţeiul rusesc este limitat deoarece acesta necesită tehnici mai speciale de rafinare de care nu toată lumea dispune.

Astăzi, cotaţiile petrolului au urcat la 117 dolari pe baril, chiar dacă SUA și aliaţii au anunţat că dau drumul pe pieţe la rezerve. Preţurile în general sunt la niveluri record pentru ultimul deceniu. Dar nu şi cele ale ţiţeiului din Rusia, de tipul Ural. Chiar şi vândut la discount, acesta nu-şi găsea ieri cumpărători, semn că tranzacţiile în porturile ruse s-au oprit, scrie Bloomberg.

Compania de consultanţă Energy Aspects a estimat că 70% din comerţul cu petrol rusesc a fost îngheţat din cauza sancţiunilor bancare, a creşterii costurilor cu transportul şi a riscurilor politice.

#baril #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.