O treime din petrolul nemțesc vine de la ruși. Moscova are venituri de două ori mai mari decât din exportul de gaz

De când Rusia a pornit război contra Ucrainei, iar Occidentul a ripostat asediind sistemul financiar rusesc, preţurile petrolului au explodat. Aceasta pentru că de teama sancţiunilor nimeni nu mai cumpără ţiţei rusesc, deşi petrolul Rusiei nu este încă sub imperiul sancţiunilor.

În prezent, Rusia ocupă locul doi în lume la producţia de petrol – de circa 11 milioane de barili pe zi, în spatele SUA şi înaintea Arabiei Saudite. Ordinea se mai schimbă uneori. Jumătate din producţia rusă este consumată pe piaţa internă, iar consumul este probabil să se fi mărit pentru acoperirea nevoii de carburanţi pentru maşinile de război ruseşti, scrie The Conversation.

Jumătate din petrolul exportat de Rusia este livrat statelor europene, printre care Germania, Italia, Olanda, Polonia, Finlanda, Lituania, Grecia, România şi Bulgaria.

China este un alt cumpărător important de petrol rusesc, importând 1,6 milioane de barili pe zi. Jumătate din volum vine printr-un oleoduct care leagă Rusia direct de China. Conducta alimentează printr-un port aflat pe ruta sa şi alţi clienţi cum sunt Japonia şi Coreea de Sud.

Însă specialiştii atrag atenţia că aproape toate rafinăriile europene depind de Rusia pentru alte produse necesare rafinării. Analiştii cred că sancţionarea industriei petroliere ruse va avea un efect de presiune asupra Moscovei mai mare decât refuzul de a mai importa gaze ruseşti deoarece petrolul aduce la bugetul Rusiei de două ori mai mulţi bani decât gazele.

Rusia a vândut anul trecut petrol de 110 miliarde de dolari. Numărul clienţilor pentru ţiţeiul rusesc este limitat deoarece acesta necesită tehnici mai speciale de rafinare de care nu toată lumea dispune.

Astăzi, cotaţiile petrolului au urcat la 117 dolari pe baril, chiar dacă SUA și aliaţii au anunţat că dau drumul pe pieţe la rezerve. Preţurile în general sunt la niveluri record pentru ultimul deceniu. Dar nu şi cele ale ţiţeiului din Rusia, de tipul Ural. Chiar şi vândut la discount, acesta nu-şi găsea ieri cumpărători, semn că tranzacţiile în porturile ruse s-au oprit, scrie Bloomberg.

Compania de consultanţă Energy Aspects a estimat că 70% din comerţul cu petrol rusesc a fost îngheţat din cauza sancţiunilor bancare, a creşterii costurilor cu transportul şi a riscurilor politice.

#baril #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Regionale anunță că a avut loc o nouă rundă de discuții tehnice privind pregătirea cererii de finanțare pentru construcția terminalului multimodal de la Ungheni, la stația Berești. Secretarul de stat în domeniul transporturilor, Mircea Păscăluţă, împreună cu omologul său din România, Irinel Ionel Scriosteanu, au condus ședința la care au participat instituțiile de specialitate din ambele state. În pofida importanței strategice a proiectului, autoritățile recunosc implicit că nu există fonduri naționale disponibile pentru lansarea lucrărilor, iar întreaga investiție depinde de aprobarea finanțării de către Comisia Europeană.

După ședință, oficialii au vizitat stația feroviară Berești pentru a evalua pe teren amplasamentul și configurația tehnică a zonei unde ar urma să fie construit terminalul. Ei au mers și pe șantierul Podului de Flori, unde lucrările avansează conform calendarului, progresul fiind catalogat drept consistent.

Terminalul multimodal de la Ungheni este prezentat drept un proiect esențial pentru conectarea Republicii Moldova la coridoarele europene de transport și pentru consolidarea poziției țării ca nod logistic regional. Totuși, până la aprobarea finanțării europene, proiectul rămâne blocat la nivel de documentație, întrucât bugetul național nu poate acoperi investiția necesară. Autoritățile speră ca dosarul depus la UE să fie acceptat în următorul apel de finanțare, astfel încât lucrările să poată demara în 2026.

Anterior, Ministerul Economiei anunața că nodul logistic urmează să fie construit pe 18 hectare cu o capacaitate de 200.000 de camioane anual, echivalentul a 4 milioane de tone de mărfuri.