O treime din petrolul nemțesc vine de la ruși. Moscova are venituri de două ori mai mari decât din exportul de gaz

03 Mart. 2022, 11:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Mart. 2022, 11:27 // Actual //  bani.md

De când Rusia a pornit război contra Ucrainei, iar Occidentul a ripostat asediind sistemul financiar rusesc, preţurile petrolului au explodat. Aceasta pentru că de teama sancţiunilor nimeni nu mai cumpără ţiţei rusesc, deşi petrolul Rusiei nu este încă sub imperiul sancţiunilor.

În prezent, Rusia ocupă locul doi în lume la producţia de petrol – de circa 11 milioane de barili pe zi, în spatele SUA şi înaintea Arabiei Saudite. Ordinea se mai schimbă uneori. Jumătate din producţia rusă este consumată pe piaţa internă, iar consumul este probabil să se fi mărit pentru acoperirea nevoii de carburanţi pentru maşinile de război ruseşti, scrie The Conversation.

Jumătate din petrolul exportat de Rusia este livrat statelor europene, printre care Germania, Italia, Olanda, Polonia, Finlanda, Lituania, Grecia, România şi Bulgaria.

China este un alt cumpărător important de petrol rusesc, importând 1,6 milioane de barili pe zi. Jumătate din volum vine printr-un oleoduct care leagă Rusia direct de China. Con­ducta alimentează printr-un port aflat pe ruta sa şi alţi clienţi cum sunt Japonia şi Coreea de Sud.

Însă specialiştii atrag atenţia că aproape toate rafinăriile europene depind de Rusia pentru alte produse necesare rafinării. Analiştii cred că sancţionarea industriei petroliere ruse va avea un efect de presiune asupra Moscovei mai mare decât refuzul de a mai importa gaze ruseşti deoarece petrolul aduce la bugetul Rusiei de două ori mai mulţi bani decât gazele.

Rusia a vândut anul trecut petrol de 110 miliarde de dolari. Numărul clienţilor pentru ţiţeiul rusesc este limitat deoarece acesta necesită tehnici mai speciale de rafinare de care nu toată lumea dispune.

Astăzi, cotaţiile petrolului  au urcat la 117 dolari pe baril, chiar dacă SUA și aliaţii au anunţat că dau drumul pe pieţe la rezerve. Preţurile în general sunt la niveluri record pentru ultimul deceniu. Dar nu şi cele ale ţiţeiului din Rusia, de tipul Ural. Chiar şi vândut la discount, acesta nu-şi găsea ieri cumpărători, semn că tranzacţiile în porturile ruse s-au oprit, scrie Bloomberg.

Compania de consultanţă Energy Aspects a estimat că 70% din comerţul cu petrol rusesc a fost îngheţat din cauza sancţiunilor bancare, a creşterii costurilor cu transportul şi a riscurilor politice.

 

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!