Pe hârtie, crește economia, scade sărăcia. În realitate, se întâmplă fix pe dos

În anul 2021 economia Republicii Moldova va înregistra un avans spectaculos de 8%, arată datele Institutul pentru Studii Economice Internaționale din Viena.

Economiștii instituției susțin că Moldova va avea a treia cea mai mare rată de creștere economică în acest an dintre cele 23 de țări din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. Cea mai puternică redresare economică după pandemie dintre țările din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est în 2021 va fi în Turcia și Muntenegru, unde se estimează o creștere a PIB-ului de 9,1% și 8,4%.

În Moldova, se așteaptă o creștere a PIB-ului de 8%, față de o scădere de 7% în anul precedent, ceea ce va aduce economia moldovenească la nivelul de dinaintea crizei din 2019. Analiștii mai precizează că Guvernul de la Chișinău, orientat spre Occident și spre reforme, are o majoritate în Parlament și poate atrage fonduri din străinătate pentru finanțarea deficitului bugetar și a contului curent.

Instituția de la Viena și-a păstrat prognoza privind creșterea PIB-ului Moldovei în următorii 2 ani la 4,5%, iar în 2023 – de 4%. Totodată, experții au majorat prognoza de inflație în țara noastră în acest an și în următorii câțiva ani. Estimările arată că inflația în Moldova în 2021 va fi de 4,5%, în 2022 – la 6%, iar în 2023 – la 5%, în timp ce, anterior, era prognozată la 3,6%, 4,2%, respectiv, 4,5%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în prima jumătate a anului 2021 PIB-ul a însumat 104,2 miliarde lei în termeni nominali, o creștere de 11,7% față de aceeași perioadă a anului 2020. Și Ministerul Economiei și-a revizuit prognoza de creștere economică la 6% în anul 2021.

Chiar dacă statisticile arată o îmbunătățire a economiei, Republica Moldova rămâne un stat măcinat de sărăcie, corupție, veniturile mici ale populației și injustiție.

Potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#crestere #saracie #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Căldura la Comrat ar urma să se scumpească după ce Î.M. „Rețelele și Centralele Termice Comrat” a solicitat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică ajustarea prețului. Potrivit calculelor prezentate de întreprindere, noul tarif solicitat pentru energia termică este de 4405 lei/Gcal, față de 3591 lei/Gcal, ceea ce înseamnă că majorarea solicitată este de aproape 23%.

Principalul factor care a influențat solicitarea de majorare a tarifului este prețul gazelor naturale. În proiectul de tarif, prețul de achiziție al gazelor este calculat la circa 13 750 de lei pentru mia de metri cubi, față de aproximativ 11 851 de lei în tariful aprobat anterior. Cheltuielile pentru combustibil ar urma astfel să crească de la aproximativ 8,83 milioane de lei la 10,25 milioane de lei.

În același timp, cresc și cheltuielile operaționale reglementate. Acestea sunt estimate la aproximativ 9,39 milioane de lei, față de 8,77 milioane de lei în calculele anterioare. Cea mai mare parte revine cheltuielilor de personal, care urcă de la circa 8,43 milioane la 9,06 milioane de lei.

Solicitarea depusă la ANRE mai arată că, în perioada ianuarie-august 2026, întreprinderea a înregistrat venituri efective de aproximativ 12,24 milioane de lei, în timp ce venitul aferent tarifului calculat era de 13,56 milioane de lei. Diferența negativă este de aproximativ 1,32 milioane de lei.