Pe hârtie, crește economia, scade sărăcia. În realitate, se întâmplă fix pe dos

31 Oct. 2021, 10:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Oct. 2021, 10:19 // Actual //  bani.md

În anul 2021 economia Republicii Moldova va înregistra un avans spectaculos de 8%, arată datele Institutul pentru Studii Economice Internaționale din Viena.

Economiștii instituției susțin că Moldova va avea a treia cea mai mare rată de creștere economică în acest an dintre cele 23 de țări din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. Cea mai puternică redresare economică după pandemie dintre țările din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est în 2021 va fi în Turcia și Muntenegru, unde se estimează o creștere a PIB-ului de 9,1% și 8,4%.

În Moldova, se așteaptă o creștere a PIB-ului de 8%, față de o scădere de 7% în anul precedent, ceea ce va aduce economia moldovenească la nivelul de dinaintea crizei din 2019. Analiștii mai precizează că Guvernul de la Chișinău, orientat spre Occident și spre reforme, are o majoritate în Parlament și poate atrage fonduri din străinătate pentru finanțarea deficitului bugetar și a contului curent.

Instituția de la Viena și-a păstrat prognoza privind creșterea PIB-ului Moldovei în următorii 2 ani la 4,5%, iar în 2023 – de 4%. Totodată, experții au majorat prognoza de inflație în țara noastră în acest an și în următorii câțiva ani. Estimările arată că inflația în Moldova în 2021 va fi de 4,5%, în 2022 – la 6%, iar în 2023 – la 5%, în timp ce, anterior, era prognozată la 3,6%, 4,2%, respectiv, 4,5%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în prima  jumătate a anului 2021 PIB-ul a însumat 104,2 miliarde lei în termeni nominali, o creștere de 11,7% față de aceeași perioadă a anului 2020. Și Ministerul Economiei și-a revizuit prognoza de creștere economică la 6% în anul 2021.

Chiar dacă statisticile arată o îmbunătățire a economiei, Republica Moldova rămâne un stat măcinat de sărăcie, corupție, veniturile mici ale populației și injustiție.

Potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

23 Oct. 2026, 13:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2026, 13:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Energocom, traiderul de stat, solicită Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică aprobarea unui nou preț de 3,51 lei/kWh pentru energia electrică furnizată în calitate de furnizor central, cu aproape 75% peste nivelul de 2,01 lei/kWh aprobat în luna martie. Cererea, datată 13 octombrie 2026 și semnată de directorul general Eugeniu Buzatu, vine pe fondul creșterii costurilor de achiziție a energiei electrice și al acumulării unor devieri financiare de peste 236 de milioane de lei.

Potrivit calculelor transmise autorității de reglementare, Energocom estimează pentru anul 2026 costuri de procurare a energiei electrice din surse regenerabile de aproximativ 3,09 miliarde de lei și un volum total de achiziții de peste 1,1 miliarde kWh. Datele includ rezultatele efective din primele nouă luni ale anului și prognozele pentru perioada octombrie–decembrie.

Din document rezultă că prețul calculat pe baza costurilor și a volumelor de energie este de 2,84 lei/kWh. După includerea devierilor anului precedent, acesta se reduce la 2,75 lei/kWh. Însă recuperarea devierilor curente de 236,4 milioane de lei ridică prețul final solicitat la 3,51 lei/kWh.

Compania a inclus în calcule și o marjă comercială reglementată de 0,5%, echivalentul a 15,46 milioane de lei, precum și necesități de lichiditate de 43,64 milioane de lei.

Solicitarea nu vizează direct tariful achitat de gospodării, ci prețul reglementat de furnizare a energiei electrice de către Energocom în calitate de furnizor central. Cu toate acestea, prețul reprezintă o componentă a costurilor de achiziție pentru furnizorii de energie electrică și poate influența calculele tarifare ulterioare.

În prezent, Energocom are aprobat un preț reglementat de 2,01 lei/kWh, stabilit de ANRE la 31 martie 2026. Atunci, autoritatea de reglementare decisese reducerea prețului cu aproximativ 28%, invocând diminuarea costurilor de procurare a energiei și ajustarea volumelor estimate.