Occidentul s-a săturat de jocul la două capete cu care cochetează Turcia şi trece la atac

08 Aug. 2022, 17:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Aug. 2022, 17:49 // Actual //  bani.md

Întâlnirea dintre preşedintele Turciei şi Vladimir Putin a întins nervii liderilor vestici la maxim după ce cei doi şefi de stat au căzut de acord pentru dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale dintre cele două ţări. Oficialii occidentali ameninţă Turcia cu retragere companiilor şi băncilor internaţionale din ţară, dacă Recep Erdogan îl va ajuta pe liderul de la Kremlin să evite sancţiunile europene, se arată într-o analiză Financial Times.

UE n-a lansat în mod oficial încă nicio discuţie pe tema problemei Putin-Erdogan şi contra-măsurile care s-ar putea lua în cazul Turciei. Impunerea unor sancţiuni împotriva Turciei reprezintă o problemă pentru Comunitatea Europeană, care deja are opinii împărţite privind modul în care trebuie tratată ţara.

Totuşi, chiar şi în lipsa unui acord la nivel european, anumite state membre tot ar putea implementa o serie de măsuri individuale.

„Unele ţări pot cere restricţii privind comerţul sau limitarea finanţării acestei ţări prin intermediul companiilor care operează acolo. Dacă Turcia o să ajute Rusia nu este exclusă nicio măsură punitivă”, a declarat un oficial.

Aluziile privind represaliile economice împotriva Turciei vin după ce Ucraina a interceptat un document de la Moscova care prezintă modalităţi prin care Rusia se poate evita sancţiunile prin intermediul băncilor turceşti.

Washingtonul a avertizat că orice ţară care va încerca să ajute Rusia va fi şi ea lovită de sancţiuni.

Săptmâna trecută Alexander Novak, cel mai important oficial rus în domeniul energiei, a anunţat că Turcia este gata să-i plătească Rusiei gazul în ruble. Cooperarea dintre cele două ţări merge mai departe iar Putin şi Erdogan mizează pe dezvoltarea relaţiilor bancare dintre Rusia şi Turcia.

Cu toate acestea, Turcia este puternic integrată în sistemul financiar occidental, iar în ţară activează mari companii internaţionale care investesc miliarde anual. Dacă Occidentul decide să transforme retragerea companiilor într-un plan real, economia deja foarte fragilă a ţării ar putea primi o lovitură foarte grea.

Pe de altă parte, o astfel de iniţiativă ar crea probleme juridice foarte complicate şi s-ar putea lovi de opoziţia unor guverne din regiune. Mai mult, impunerea unor sancţiuni de acest gen ar putea afecta serios interesele economice ale vecinilor.

„Există riscul ca o astfel de măsură să contravină intereselor economice ale tuturor şi automat să ne trezim cu o opoziţie foarte solidă”, a mai spus oficialul.

Relaţiile diplomatice dintre Turcia şi Occident s-au deteriorat treptat pe măsură ce Erdogan s-a apropiat mai mult de Vladimir Putin. În 2020 Ankara a achiziţionat un sistem de apărare rusesc, iar recent preşedintele Turciei se opunea vehement intrării Suediei şi Finlandei în NATO.

Analiştii politici susţin că în contextul războiului dintre Rusia şi Ucraina, rolul strategic al Turciei în regiune şi controlul exercitat asupra strâmtorilor care leagă Marea Neagră de Marea Mediterană au devenit extrem de importante. Din acest motiv preşedintele Turciei va continua să se joace cu nervii Occidentului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.