Octavian Armașu, guvernator BNM: Republica Moldova nu are altă soluție decât să îmbrățișeze un parcurs de inovații

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, a participat la conferința „Transformarea digitală și incluziunea financiară”, care s-a desfășurat la Chișinău.

În deschiderea evenimentului, guvernatorul a declarat că subiectul discutat rezonează cu prioritățile băncii centrale: digitalizarea și incluziunea financiară. Octavian Armașu a subliniat că cele două crize recente – pandemia și războiul din Ucraina – au impus abordări noi pe partea de securitate informațională. În acest sens, BNM s-a conformat rapid noilor tendințe și, alături de instituțiile statului, caută soluții de răspuns mai adecvat la noile provocări.

Șeful băncii centrale a adăugat că serviciile financiare urmează acest trend global de digitalizare, numărul de actori si servicii digitale financiare fiind în creștere.

„Deseori inovațiile merg mult mai repede decât reglementările și aici regulatorii caută soluții cum să creeze condiții pentru dezvoltarea inovațiilor. Digitalizarea sistemului financiar-bancar național este necesară, s-a rămas în urmă, dar există potențial mare”, a precizat Octavian Armașu.

Potrivit guvernatorului BNM, similar cu multe alte țări, inovarea în Fintech în Moldova începe primordial din partea domeniului de plăți:

„Acestea prezintă cele mai mari posibilități, dar și tehnologiile din plăți în alte țări sunt segmentul cel mai inovator din FinTech. În derulare, proiectele BNM care pun un fundament solid la tot ce urmează să fie construit în materie de plăți sunt două: transpunerea PSD2 (Payments Systems Directive 2) și proiectul național de plăți instant”.

Astfel, BNM întreprinde măsurile necesare pentru a dezvolta infrastructura de plăți în țara noastră, care va permite implementarea unor noi instrumente de plăți, a spus Octavian Armașu. În acest context, guvernatorul BNM și-a exprimat speranța că vor fi atrași investitori în sectorul Fintech din Republica Moldova.

„Republica Moldova nu are altă soluție decât să îmbrățișeze un parcurs de inovații. Acest parcurs poate fi realizat dacă există o cooperare între regulatori, instituțiile statului, investitori și participanții pieței. Adică noi putem realiza acest parcurs dacă îl implementăm cu instituții ale statului puternice și în condiții atractive pentru investitorii noi”, a subliniat Octavian Armașu.

Totodată, șeful băncii centrale a vorbit despre rolul deosebit pe care îl are educația financiară în societate, care are drept scop și ținerea în concordanță a dezvoltării serviciilor financiare sub aspect digital cu pregătirea consumatorilor de a beneficia pe deplin de aceste servicii moderne.

Cea de-a doua ediție a conferinței „Transformarea digitală și incluziunea financiară” a fost organizată de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham), în perioada 19-20 mai 2022. Evenimentul și-a propus să ofere o platformă de interacţiune între părţile interesate în transformarea digitală, concentrându-se pe nevoile comunităţile de afaceri şi pe perspectiva acesteia de a asigura o schimbare reală şi profundă pentru a se adapta mai bine la noua paradigmă a realității.

#tehnologii de plati #Octavian Armașu #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.