Oligarhul rus Usmanov care a avut afaceri și în Moldova a rămas fără bunuri de 54 de milioane de dolari în Ucraina

Ucraina a confiscat peste 160.000 de tone de minereu de fier care era depozitat în mai multe depozite subterane din diverse porturi maritime din Ucraina, a anunţat Serviciul de Securitate al ţării (SBU), citat de Kyiv Independent.

Bunurile confiscate, în valoare de aproximativ 54 de milioane de dolari (aproape 2 miliarde de Hr), aparţineau unei companii deţinute de Alisher Usmanov, un oligarh rus din cercul intim al Kremlinului, potrivit forţelor de ordine.

SBU a scris că firma lui Usmanov a încercat să transporte ilegal minereu de fier ascuns în Rusia pentru nevoile industriei sale metalurgice şi ale complexului militar-industrial.

Cu toate acestea, Procuratura Generală, sub îndrumarea procedurală a căreia se desfăşoară ancheta, a contrazis declaraţia SBU, afirmând că materialele nu trebuiau să fie transferate în străinătate.

În schimb, „o entitate juridică înregistrată într-o ţară din UE, împreună cu companii ruseşti afiliate cu Usmanov”, au expediat bunurile către întreprinderi ucrainene fără a plăti plăţi vamale şi taxe. Ei au folosit mecanismul aşa-numitului „tranzit întrerupt”, potrivit procurorilor.

În acest fel, compania lui Usmanov a cauzat statului ucrainean pierderi de peste 3,2 milioane de dolari (118 milioane de coroane), a adăugat Parchetul General.

Întrebat de Kyiv Independent despre contradicţia dintre cele două rapoarte, serviciul de presă al Procuraturii Generale nu a putut să o explice. Serviciul de presă al SBU nu a putut fi contactat imediat.

După ce invazia rusă la scară largă a Ucrainei a început pe 24 februarie, Alisher Usmanov a fost sancţionat de către Ucraina, SUA şi UE.

Anterior, Usmanov a controlat Uzina Metalurgică de la Rîbnița.

#usmanov #miliardar #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.