Putin turbă de furie! Maia Sandu l-a sfidat. A refuzat să participe la summitul CSI de la Sankt Petersburg

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a preferat să nu participe la summit-ul Comunității Statelor Independente (CSI) de la Sankt-Petersburg. Evenimentul se desfășoară în aceste zile, iar refuzul Maiei Sandu de a participa a fost comentat de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Decizia vine în contextul relațiilor din ce în ce mai tensionate dintre Moscova și Chișinău.

Summitul Informal al Comunității Statelor Independente se desfășoară în aceste ziule la Sankt Petersburg, în Rusia, fără prezența reprezentanților Republicii Moldova. Republica Moldova și-a suspendat participarea la reuniunile CSI, deși nu s-a retras din organizație.

La reuniunea din Sankt-Petersburg sunt prezenți președinții Rusiei, Belarus, Azerbaidjanului, Kazahstanului, Tadjikistanului, Turkmenistanului, Uzbekistanului, Kîrgîzstanului și prim-ministrul Armeniei. Potrivit presei din Rusia, în cadrul acestei reuniuni organizată pe finalul anului se va face bilanțul pentru anul 2022 și se vor stabili direcțiile de cooperare pentru viitor.

Întrebat despre absența Maiei Sandu de la această reuniune, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Republica Moldova preferă să nu participe la summit-urile CSI, alături de Rusia.

„Maia Sandu însăși a vorbit recent despre acest subiect și a spus că, reieșind din convingerile sale pragmatice, Republica. Moldova preferă să nu se retragă din cadrul CSI. În același timp, se știe că ea nu va participa la summit-ul CSI”, a spus Dmitri Peskov.

Anterior, ministrul de Externe, Nicu Popescu declara că Republica Moldova renunță să mai participe la reuniunile CSI.

„În Republica Moldova încă există o legătura simbolică a apartenenței formale la spațiul fostei Uniuni Sovietice, însă țara noastră semnalează un dezacord total cu tendințele care se manifestă în acest spațiu. La modul practic, Republica Moldova și-a suspendat participarea la reuniunile CSI. Nu participă în aceste reuniuni regulate”, spunea Popescu.

Dominată de Rusia, CSI a fost înființată în 1991, când liderii de atunci ai Federației Ruse, Ucrainei și Republicii Belarus au denunțat în acorduri semnate în Pădurea Belaveja Tratatul Uniunii Sovietică, organizația fiind văzută inițial ca o formulă de păstrare a relațiilor tradiționale în fostul spațiu sovietic după destrămarea URSS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CSI #sandu #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.