OMS crede că a identificat originea COVID-19. Cum a ajuns virusul la om

În urma unei investigații de câteva luni, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a ajuns la concluzia că, cel mai probabil, fermele de animale sălbatice din China sunt sursa pandemiei de COVID-19.

Aceste ferme de animale sălbatice, multe dintre ele din sau aflate în apropierea provinciei Yunnan din sudul Chinei, furnizau animale vânzătorilor din piața de fructe de mare Huanan din Wuhan, unde au fost descoperite primele cazuri de COVID-19, a declarat Peter Daszak, care a făcut parte din echipa OMS care a călătorit în China. O parte dintre aceste animale sălbatice s-ar fi putut infecta cu SARS-CoV-2 de la liliecii din zonă, scrie Live Science.

OMS va prezenta un raport referitor la aceste investigații în următoarele săptămâni.

În ianuarie, o echipă de experți a OMS s-a deplasat în China pentru a cerceta modul în care a apărut pandemia care a infectat până acum peste 120 de milioane de oameni și a ucis alte 2,6 milioane de persoane din toată lumea. După ce au apărut mai multe teorii conspiraționale, OMS a respins ideea că virusul a fost scăpat dintr-un laborator din China.

Toți oamenii de știință care au studiat problema au ajuns la concluzia că virusul provine de la lilieci și a ajuns la oameni printr-o altă specie de animale. La fel și experții OMS consideră că virusul provine de la liliecii din sudul Chinei, a trecut la animalele din ferme și apoi a ajuns la oameni.

Fermele de animale sălbatice fac parte dintr-un proiect pe care guvernul chinez îl promovează de 20 de ani pentru a ajuta populația rurală să scape de sărăcie și pentru a echilibra diferențele dintre rural și urbană, a mai spus Peter Daszak.

„Ei iau animale exotice, cum ar fi zibete, porci spinoși, pangolini, câini raton și șobolani de bambus, pe care le cresc în captivitate„, spune expertul OMS

Aceste ferme au fost închise, iar crecătorii au primit indicații despre cum să sacrifice animalele astfel încât să nu fie tranmis virusul.

Majoritatea fermelor au animale care pot transmite virusul, inclusiv zibete și panglioni. Majoritatea sunt situate în sau în apropiere de provincia Yunnan din sudul Chinei, unde oamenii de știință au descoperit anterior un virus al liliecilor care este similar în proporție de 96% cu SARS-CoV-2, potrivit NPR. OMS încă nu știe ce animal a transmis virusul de la lilieci la oameni.

#OMS #originea virusului #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.