Omul de afaceri care a cheltuit 30 de milioane de dolari pe zidul lui Trump de la granița cu Mexic vrea acum să-l vândă

Un om de afaceri care a cheltuit 30 de milioane de dolari pentru construirea zidului lui Donald Trump de la granița cu Mexic vrea acum să-l vândă și caută cumpărători. Acesta speră să obțină 20 de milioane de dolari pe milă.

Tommy Fisher, 51 de ani, este cel care a dat banii pentru construirea unui zid lung de 5 kilometri, cu 15.000 de stâlpi din oțel, cu înălțimea de 5,5 metri, care este pe linia de frontieră dintre Mexic și SUA de-a lungul râului Rio Grande, lângă Mission, Texas, scrie Digi24.

În 2019, compania omului de afaceri din Dakota de Nord, Fisher Industries, a primit 6,9 milioane de dolari pentru a construi aproape un kilometru de zid de la We Build the Wall (WBTW), organizația care era responsabilă cu fondurile pentru construcții.

Această companie a fost fondată de fostul veteran american Brian Kolfage și a fost condusă împreună cu fostul strateg de la Casa Albă, Steve Bannon. Mai târziu, în același an, Fisher a început să adauge o altă secțiune la zid și a mai primit 1,5 milioane de dolari de la Kolfage și Bannon.

Însă Fisher a fost forțat să rupă înțelegerea cu cei doi, care ulterior au fost acuzați pentru fraudă, după ce ar fi utilizat donații pentru zid în scop personal. Ambii s-au declarat nevinovați. Bannon a fost amnistiat de Trump, în ultimele sale zile de mandat, în timp ce Kolfage urmează să apară în fața instanței în noiembrie.

Pentru Fisher, costurile pentru construirea zidului au crescut până la 30 de milioane de dolari, adică de 20 de ori mai mult decât estimările inițiale.

Anul trecut, o organizație ecologistă non-profit a dat în judecată WBTW și Fisher Industries, iar simpatizanții au protestat împotriva construcției, pentru că aceasta a fost ridicată prea aproape de râu și ar putea duce la inundații mai grave.

După ce a câștigat alegerile din SUA, Joe Biden a oprit construcția zidului lui Trump, iar luna trecută a returnat 2,2 miliarde de dolari forțelor armate.

Inițial, Fisher a fost foarte entuziasmat de proiect: „Am crezut că va fi un proiect de care ne vom aminti, precum barajul Hoover”. Acum, însă, speră că cineva va dori să-l cumpere. Speră că va încasa 20 de milioane de dolari pe milă, adică 1,6 kilometri.

#zid #milioane de dolari #vanzare #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun