Omul lui Putin din Germania. Cât îl plătește Moscova pe fostul cancelar Gerhard Schröder

11 Iul. 2022, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Iul. 2022, 14:21 // Actual //  bani.md

Gerhard Schröder, al șaptelea Cancelar federal al Germaniei, a declarat că doreşte să menţină legătura cu preşedintele rus Vladimir Putin, în pofida războiului pe care Rusia continuă să îl ducă în Ucraina. Acesta a dat vina pe Kiev pentru negocierile de pace eșuate în legătură cu războiul.

Gerhard Schröder, al șaptelea Cancelar federal al Germaniei, a declarat că doreşte să menţină legătura cu preşedintele rus Vladimir Putin, în pofida războiului pe care Rusia continuă să îl ducă în Ucraina. Acesta a dat vina pe Kiev pentru negocierile de pace eșuate în legătură cu războiul.

Schröder, prieten de multă vreme cu Vladimir Putin, a fost cancelarul Germaniei între 1998 şi 2005, după care s-a implicat în afaceri cu giganţii energetici Gazprom şi Rosneft.

Fostul cancelar german Gerhard Schröder a declarat că doreşte să menţină legătura cu preşedintele rus Vladimir Putin, în pofida războiului pe care Rusia continuă să îl ducă în Ucraina.

„Nu voi renunţa la oportunităţile mele de a discuta cu preşedintele Putin”, a declarat Schröder pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung într-un interviu publicat duminică.

Fostul cancelar german a menținut contactul cu președintele rus chiar și după izbucnirea războiului din Ucraina și nu a condamnat rolul Rusiei în ostilități. În acest sens, fostul cancelar a fost foarte criticat.

El a demisionat recent din funcţia ocupată în consiliul de supraveghere al companiei ruse Rosneft şi a respins o numire în consiliul Gazprom.

Comentând dezbaterea din Germania cu privire la livrările de arme către Ucraina, Schröder a spus: „De ce să ne concentrăm pe livrarea de arme?”, adăugând că nu crede într-o soluţie militară. „Războiul poate fi încheiat doar prin negocieri diplomatice. Soarta soldaţilor şi a populaţiei civile ucrainene poate fi uşurată doar printr-o soluţie diplomatică”.

După declanşarea războiului pe 24 februarie, Gerhard Schröder s-a întâlnit la Moscova în luna martie cu Vladimir Putin.

„Din cât am înţeles din conversaţia avută, există un interes din partea lui pentru o soluţie negociată”, a declarat Schröder pentru ziarul german. „Cum ar putea arăta o astfel de soluţie poate fi clarificat doar într-o negociere”, a adăugat el.

Schröder a precizat că, în opinia sa, Ucraina este de vină pentru faptul că negocierile cu Rusia au eşuat până acum, conform Agerpres.

A menționat și faptul că unii membri ai partidului din care face parte, Partidul Social Democrat din Germania (SPD), s-au distanţat de el, inclusiv liderul formaţiunii politice, Lars Klingbeil, care a spus că prietenia lor s-a încheiat. „Este dezamăgitor”, a spus Schröder.

Gerhard Schröder nu a ascuns niciodată faptul că obține câștiguri frumoase din Rusia. Imediat după pierderea alegerilor generale din 2005, el a renunțat la politică și a trecut în afacerile rusești cu gaz.

Schröder a fost șeful consiliului de supraveghere al concernului energetic de stat rusesc Rosneft și președinte al Nord Stream AG, companie care a construit și care deține cele două conducte de gaz care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Nord Stream este un proiect organizat de Schröder împreună cu Putin, în timp ce era încă șef al guvernului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.