ONU îi cere lui Trump să oprească atacul fiscal asupra statelor vulnerabile: Vor urma daune grave

15 Apr. 2025, 09:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Apr. 2025, 09:37 // Actual //  Ursu Victor
UNCTAD, partea ONU pentru comerț și dezvoltare, îi cere lui Donald Trump să scutească cele mai sărace și mici țări ale lumii de tarifele reciproce, avertizând că, în caz contrar, există riscul unor „daune economice grave”. Foto: Profimedia Images

UNCTAD, partea ONU pentru comerț și dezvoltare, îi cere lui Donald Trump să scutească cele mai sărace și mici țări ale lumii de tarifele reciproce, avertizând că, în caz contrar, există riscul unor „daune economice grave”, scrie The Guardian.

Într-un raport publicat luni, UNCTAD a identificat 28 de țări pe care președintele SUA le-a evidențiat pentru o rată a tarifelor mai mare decât valoarea de referință de 10% – în ciuda faptului că fiecare reprezintă mai puțin de 0,1% din deficitul comercial al SUA.

Printre acestea se numără Laos, care s-ar putea confrunta cu un tarif de 48%, Mauritius, cu 40%; și Myanmar, care ar urma să fie afectat de un tarif de 45%, în ciuda eforturilor de redresare după cutremurul devastator de magnitudine 7,7.

Trump a susținut că economiile rivale au „jefuit” Statele Unite prin practici comerciale neloiale și a declarat că dorește să creeze condiții de concurență echitabile. UNCTAD afirmă că multe dintre țările vizate de aceste tarife ridicate nu reprezintă o amenințare reală pentru cea mai mare economie a lumii, având în vedere dimensiunea lor redusă și nivelurile modeste ale exporturilor.

Săptămâna trecută, Casa Albă a suspendat aplicarea tarifelor majorate pentru o perioadă de 90 de zile, după ce anunțul a provocat haos pe piețele financiare globale, menținând totuși în vigoare o taxă de 10%. Poziția oficială a administrației rămâne însă că tarifele „reciproce” vor fi aplicate, în funcție de rezultatul negocierilor.

„Actuala pauză de 90 de zile reprezintă o oportunitate de a reevalua modul în care sunt tratate economiile mici și vulnerabile – inclusiv cele mai puțin dezvoltate țări. Este un moment critic pentru a lua în considerare scutirea acestor țări de tarife care aduc puține sau deloc beneficii politicii comerciale a SUA, dar riscă să provoace daune economice grave”, a transmis UNCTAD.

Analiza UNCTAD arată că multe dintre aceste economii sunt atât de mici, încât este puțin probabil să genereze o cerere semnificativă pentru exporturile americane – chiar dacă ar reduce tarifele, așa cum pare să solicite Casa Albă.

De exemplu, Malawi, care ar putea fi vizat cu tarife de 18%, a importat bunuri americane în valoare de doar 27 de milioane de dolari anul trecut; Mozambic, vizat cu tarife de 16%, a importat produse în valoare de 150 de milioane iar Cambodgia, care s-ar putea confrunta cu tarife de 49%, a importat bunuri în valoare de 322 de milioane.

Experții UNCTAD au adăugat că 36 dintre aceste țări mici și sărace ar putea contribui cu mai puțin de 1% la veniturile totale din tarifele SUA, chiar și în scenariul în care SUA nu și-ar reduce importurile din aceste state.

O parte din logica politicii tarifare este intenția de a readuce locurile de muncă în sectorul manufacturier american. Totuși, în cazul câtorva dintre aceste țări mici, exporturile lor principale sunt produse agricole, pentru care este puțin probabil ca SUA să poată găsi înlocuitori interni – cu atât mai puțin să dezvolte o industrie autohtonă competitivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!