OpenAI se așteaptă la pierderi de aproximativ 5 miliarde de dolari în acest an,

OpenAI, creatorul ChatGPT, se aşteaptă la pierderi de aproximativ 5 miliarde de dolari la venituri de 3,7 miliarde de dolari în acest an, potrivit CNBC.

Compania a generat luna trecută venituri de 300 de milioane de dolari, în creştere cu 1.700% faţă de începutul anului trecut şi se aşteaptă să realizeze vânzări de 11,6 miliarde de dolari anul viitor, potrivit unei persoane apropiate OpenAI care a cerut să nu fie numită deoarece datele sunt confidenţiale.

New York Times a fost primul care a scris despre situaţiile financiare ale OpenAI, după ce a vizualizat documentele companiei. CNBC nu a văzut situaţia financiară.

OpenAI, care este susţinut de Microsoft, vrea să organizeze în prezent o rundă de finanţare care ar evalua compania la peste 150 de miliarde de dolari, au declarat pentru CNBC oameni familiarizaţi cu problema.

Thrive Capital conduce runda şi intenţionează să investească 1 miliard de dolari, Tiger Global plănuind să se alăture şi el.

CFO OpenAI, Sarah Friar, le-a spus investitorilor, într-un e-mail de joi, că runda de finanţare este suprasubscrisă şi se va închide săptămâna viitoare. Nota ei a urmat unei serii de plecări cheie, în special şefa tehnologiei, Mira Murati, care a anunţat cu o zi înainte că părăseşte OpenAI după şase ani şi jumătate.

Tot săptămâna trecută, au apărut ştiri potrivit cărora consiliul de administraţie al OpenAI ia în considerare planuri de restructurare a companiei într-o afacere cu scop de profit.

Compania îşi va păstra segmentul nonprofit ca entitate separată, a declarat pentru CNBC o persoană familiarizată cu problema.

Structura ar fi mai simplă pentru investitori şi ar face mai uşor pentru angajaţii OpenAI să realizeze lichiditate, a spus sursa.

Serviciile OpenAI au explodat în popularitate de când compania a lansat ChatGPT la sfârşitul anului 2022.

Compania vinde abonamente la diverse instrumente şi acordă licenţe pentru familia sa GPT de modele de limbaj mare, care alimentează o mare parte din boom-ul de AI generativă.

Rularea acestor modele necesită o investiţie masivă în unităţi de procesare grafică ale Nvidia.

The Times, citând o analiză a unui profesionist financiar care a analizat documentele OpenAI, a scris că pierderile de aproximativ 5 miliarde de dolari din acest an sunt legate de costurile pentru gestionarea serviciilor sale, precum şi de salariile angajaţilor şi chiria biroului. Costurile nu includ compensaţii bazate pe capitaluri proprii, ”printre mai multe cheltuieli mari care nu sunt pe deplin explicate în documente”, se spune în ziar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierderi #companie #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional lansează un avertisment dur pentru Republica Moldova, la finalul misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV. În declarația șefei misiunii FMI, Alina Iancu și experții constată o revenire timidă a economiei, dar scot la iveală o serie de dezechilibre. Este vorba de un deficit extern mare, finanțe publice sub presiune, reforme anticorupție blocate și riscuri în creștere pentru stabilitatea macroeconomică.

Potrivit FMI, creșterea economică din 2025, estimată la 2,7%, este alimentată aproape exclusiv de consum și importuri, nu de competitivitate. Deficitul de cont curent a urcat la circa 20% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune, pe fondul importurilor masive, în special de energie, și al exporturilor slabe. FMI avertizează direct că acest lucru indică o pierdere de competitivitate a economiei moldovenești.

În paralel, finanțele publice intră într-o zonă de risc. Deficitul bugetar crește de la 4,1% din PIB în 2024 la 4,5% în 2025 și este prognozat să ajungă la 5,2% din PIB în 2026, pe fondul cheltuielilor curente ridicate, salariilor majorate și sprijinului social acordat fără o țintire clară. FMI subliniază că investițiile capitale au fost subexecutate, iar statul cheltuiește mai mult pe consum decât pe dezvoltare.

Experții FMI transmit un mesaj tranșant: Moldova va fi nevoită să strângă șurubul fiscal. Țara colectează prea puține venituri raportat la economii similare, iar sistemul fiscal este descris ca fiind „complex și distorsionant”. FMI cere eliminarea scutirilor și cotelor reduse de TVA, considerate ineficiente, și extinderea bazei de impozitare. De asemenea, este pusă pe masă revizuirea progresivității impozitelor pe venit și pe avere, semnal clar că presiunea fiscală va crește.

În domeniul energetic, FMI susține explicit eliminarea treptată a compensațiilor la energia electrică, precum și ajustarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice, astfel încât ajutorul să fie acordat doar celor mai vulnerabili. Mesajul este clar: sprijinul generalizat nu mai este sustenabil.

Pe plan monetar, FMI avertizează că nu există spațiu pentru relaxare suplimentară a politicii monetare, în pofida reducerilor recente operate de BNM. Creșterea inflației de bază și relansarea economiei pot reaprinde presiunile inflaționiste. În același timp, cerințele ridicate de rezerve obligatorii frânează creditarea eficientă, iar normalizarea trebuie făcută cu maximă prudență.

Un alt semnal de alarmă vizează piața imobiliară. FMI constată că prețurile locuințelor au crescut cu 24% într-un singur an, iar avansul rapid al creditării impune măsuri stricte pentru prevenirea unei supraîncălziri. Programul „Prima Casă” este vizat direct, FMI cerând alinierea lui la reguli mai dure de evaluare a debitorilor.

Cel mai sensibil capitol rămâne însă anticorupția. FMI constată fără echivoc că progresul este „neuniform”, iar viitorul Procuraturii Anticorupție este incert, din cauza deficitului de personal și a capacităților limitate. Instituția-cheie în lupta anticorupție funcționează sub parametri minimi, iar FMI cere noului Guvern „progres serios” și măsuri concrete, nu declarații.

În concluzie, deși Moldova evită pentru moment o criză majoră, FMI transmite un mesaj dur: economia rămâne vulnerabilă, reformele bat pasul pe loc, iar fără decizii politice ferme — inclusiv taxe mai mari, tăieri de compensații și reforme reale în justiție — stabilitatea pe termen mediu este pusă sub semnul întrebării.