Orașele balneare din Cehia își plâng oaspeții bogați din Rusia

Afectate de efectele războiului din Ucraina, orașele balneare din Cehia, care sunt incluse în patrimoniul mondial, au înregistrat o scădere bruscă a numărului de vizitatori străini, inclusiv ruși bogați, și caută o nouă clientelă, scrie Le Figaro.

După ce măsurile antipandemice au închis temporar instalațiile balneare, orașele cehe Karlovy Vary, Marianske Lazne și Frantiskovy Lazne au văzut o rază de speranță atunci când UNESCO le-a inclus pe lista Patrimoniului Mondial în anul 2021. Dar bucuria lor a fost de scurtă durată, deoarece Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, iar Cehia, membră a UE cu o populație de 10,8 milioane de locuitori, aplică sancțiuni europene împotriva acestei țări.

În timp ce numărul total de clienți a crescut de la 900.000 la 840.000 între 2019 și 2022, numărul vizitatorilor străini a scăzut de la 400.000 la mai puțin de 300.000. Proporția de clienți ruși – cei mai mari cheltuitori – a scăzut de la 61.000 la doar câteva mii. Numărul germanilor a scăzut cu aproximativ 10%. O mare pierdere de venituri pentru stațiunile balneare din Cehia. „Turistul ceh mediu cheltuiește în jur de 700 de coroane (32 de dolari) pe zi. Clienții vorbitori de limbă rusă cheltuiesc peste 3.500 de coroane pe zi”, a declarat Jan Herget, directorul agenției de stat CzechTourism.

Vizitatorii germani, care reprezintă aproximativ un sfert din numărul total, cheltuiesc în jur de 2.000 de coroane pe zi, a precizat el. „Cifrele generale nu sunt foarte diferite, dar din punct de vedere financiar este o scădere”, a adăugat Herget. „Orașele noastre balneare au pierdut peste noapte 80% din clientelă”, confirmă Andrea Pfeffer Ferklova, primarul din Karlovy Vary, unde rușii bogați obișnuiau să cumpere apartamente, case și chiar hoteluri în ultimele decenii.

De asemenea, turiștii ruși au avut tendința de a rămâne mai multe săptămâni, în timp ce cehii preferau sejururile de weekend. „Asistăm la o trecere de la vacanțe spa la vacanțe de wellness și vacanțe scurte”, a declarat Pfeffer Ferklova.

Răsfățarea clienților locali

Pentru Eduard Blaha, șeful Asociației Spa din Cehia, a fost o greșeală să se concentreze pe clienții ruși. „Trebuie să răsfățăm clienții locali și să le oferim toate opțiunile, de la tratament la turism și wellness”, a spus el. CzechTourism plănuiește, de asemenea, să atragă clienți din Orientul Mijlociu și din țările fostei URSS, precum Azerbaidjan și Kazahstan. „Trebuie să compensăm scăderea numărului de clienți ruși, pentru că este evident că aceștia nu se vor mai întoarce”, a spus dl Herget.

Orașele se confruntă, de asemenea, cu un deficit de personal, care este dificil de recrutat, rata șomajului în Cehia fiind de aproximativ 3,5% în ultimii doi ani. O altă problemă este reprezentată de inflație, care scade doar încet de la un nivel record de 18% în septembrie anul trecut, ceea ce îi determină pe cehi să își reconsidere cheltuielile.

Centrele spa locale ar putea, de asemenea, să trateze pacienții care suferă de efectele Covid-19 din țările europene care nu dispun de ape termale, a declarat Martin Plachy, vicepreședinte al Asociației Spa din Cehia.

Potrivit lui Pfeffer Ferklova, orașele balneare din alte părți ale Europei sunt, de asemenea, afectate de scăderea numărului de vizitatori. „Am fost în Baden-Baden (în Germania) săptămâna trecută, iar ei au exact aceleași probleme cu afluxul de clienți ca și Karlovy Vary”, a spus ea. Pentru a face față scăderii numărului de vizitatori, orașele cehe plănuiesc o promoție comună cu alte stațiuni balneare europene care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO. „Am dori să folosim Unesco pentru o campanie comună în Statele Unite, de exemplu”, a declarat Herget.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Praga #cehia #orase

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”