Oraşul care a devenit un rai al străinilor: Se înghesuie să ajungă şi să lucreze aici

Malaga este cel mai bine cotat oraş la nivel mondial pentru relaţia dintre expaţi şi localnici, unde 89% dintre expatriaţi spun că localnicii sunt deosebit de prietenoşi cu străinii, comparativ cu 65% dintre expatriaţii care spun acelaşi lucru la nivel global.

Oraşul de coastă este, de asemenea, cunoscut pentru vremea bună, opţiunile de petrecere a timpului liber, locuinţele accesibile şi costul de trai uşor de gestionat. Are cel mai mic punctaj (dar totuşi mult peste medie) pentru factorii de lucru în străinătate – noii veniţi spun că piaţa locală a locurilor de muncă nu este grozavă, însă îşi revendică, de asemenea, primul loc pentru susţinerea unui bun echilibru între viaţa profesională şi cea privată.

Top 5 cele mai bune oraşe din lume pentru cei ce vor să-şi construiască o viaţă peste granite:

1. Malaga – Spania

2. Alicante – Spania

3. Valencia – Spania

4. Ras Al Khaimah – Emiratele Arabe Unite

5. Abu Dhabi – Emiratele Arabe Unite

Clasamentul, publicat de comunitatea online Internations, a analizat 49 de oraşe din întreaga lume în cinci domenii principale: calitatea vieţii (cum ar fi asistenţa medicală şi opţiunile de petrecere a timpului liber), uşurinţa de a te stabili (cum ar fi uşurinţa de a-ţi face prieteni şi de a te simţi binevenit), munca în străinătate (inclusiv piaţa locală a locurilor de muncă şi factorii de echilibru între viaţa profesională şi cea privată), finanţele personale (ţinând cont de costul vieţii) şi un indice general „esenţial pentru expaţi” care evaluează aspecte precum uşurinţa de a îndeplini sarcini administrative şi de a găsi o locuinţă.

Răspunsurile la sondaj au fost colectate în februarie şi publicate în noiembrie.

La coada listei se află Milano, Italia, unde expatriaţii spun că este o provocare să facă faţă birocraţiei, să deschidă un cont bancar local, să obţină o viză şi să găsească o locuinţă. O treime dintre expatriaţii din Milano spun că nu sunt mulţumiţi de viaţa lor socială (faţă de 25% care au aceeaşi părere la nivel global) şi nu se simt ca acasă (faţă de 20% la nivel global).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#malaga #Spania #straini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.