Oraşul care a devenit un rai al străinilor: Se înghesuie să ajungă şi să lucreze aici

Malaga este cel mai bine cotat oraş la nivel mondial pentru relaţia dintre expaţi şi localnici, unde 89% dintre expatriaţi spun că localnicii sunt deosebit de prietenoşi cu străinii, comparativ cu 65% dintre expatriaţii care spun acelaşi lucru la nivel global.

Oraşul de coastă este, de asemenea, cunoscut pentru vremea bună, opţiunile de petrecere a timpului liber, locuinţele accesibile şi costul de trai uşor de gestionat. Are cel mai mic punctaj (dar totuşi mult peste medie) pentru factorii de lucru în străinătate – noii veniţi spun că piaţa locală a locurilor de muncă nu este grozavă, însă îşi revendică, de asemenea, primul loc pentru susţinerea unui bun echilibru între viaţa profesională şi cea privată.

Top 5 cele mai bune oraşe din lume pentru cei ce vor să-şi construiască o viaţă peste granite:

1. Malaga – Spania

2. Alicante – Spania

3. Valencia – Spania

4. Ras Al Khaimah – Emiratele Arabe Unite

5. Abu Dhabi – Emiratele Arabe Unite

Clasamentul, publicat de comunitatea online Internations, a analizat 49 de oraşe din întreaga lume în cinci domenii principale: calitatea vieţii (cum ar fi asistenţa medicală şi opţiunile de petrecere a timpului liber), uşurinţa de a te stabili (cum ar fi uşurinţa de a-ţi face prieteni şi de a te simţi binevenit), munca în străinătate (inclusiv piaţa locală a locurilor de muncă şi factorii de echilibru între viaţa profesională şi cea privată), finanţele personale (ţinând cont de costul vieţii) şi un indice general „esenţial pentru expaţi” care evaluează aspecte precum uşurinţa de a îndeplini sarcini administrative şi de a găsi o locuinţă.

Răspunsurile la sondaj au fost colectate în februarie şi publicate în noiembrie.

La coada listei se află Milano, Italia, unde expatriaţii spun că este o provocare să facă faţă birocraţiei, să deschidă un cont bancar local, să obţină o viză şi să găsească o locuinţă. O treime dintre expatriaţii din Milano spun că nu sunt mulţumiţi de viaţa lor socială (faţă de 25% care au aceeaşi părere la nivel global) şi nu se simt ca acasă (faţă de 20% la nivel global).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#malaga #Spania #straini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.