Pământ la preț de nimic! Hectarul din Moldova este de 10 ori mai ieftin decât în UE

Deși Republica Moldova nu este inclusă în statisticile oficiale ale Eurostat, o comparație cu datele Uniunii Europene arată că prețurile terenurilor agricole din Moldova rămân de câteva ori mai mici decât media europeană, chiar și în contextul unei tendințe clare de creștere în ultimii ani.

În perioada 2024–2025, prețul unui hectar de teren arabil în Republica Moldova a variat, în general, între 35.000 și peste 100.000 de lei (aproximativ 1.800 – 5.000+ euro), în funcție de zona geografică, calitatea solului și suprafața parcelei. Cele mai scumpe terenuri se regăsesc în zona de nord a țării, unde prețurile pot ajunge chiar și la 120.000 de lei pe hectar (peste 6.000 de euro).

În zona de centru, inclusiv în raioane precum Cimișlia, prețurile medii se situează la 40–45 de mii de lei pe hectar, dar în unele localități pot urca la 70–100 de mii de lei. În sudul țării, inclusiv în raionul Cahul, un hectar de teren agricol costă, în medie, circa 50 de mii de lei.

Prin comparație, în Uniunea Europeană, prețurile sunt semnificativ mai ridicate. Potrivit datelor Eurostat, în 2024, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în UE a fost estimat la 15.224 de euro, în creștere cu 6,1% față de 2023.

Cele mai scumpe terenuri agricole din UE se află în Malta, unde un hectar ajunge la 201.263 de euro, urmată de Țările de Jos cu 96.608 euro și Portugalia cu 76.556 euro pe hectar. La polul opus, cele mai mici prețuri se înregistrează în Letonia (4.825 euro/ha), Lituania (5.590 euro/ha) și Slovacia (5.823 euro/ha).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#teren #pret #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.