Panica a pus stăpânire pe economia Rusiei: Rubla s-a prăbușit, dolarul crește iar euro bate recorduri

Economiștii ruși trag un semnal de alarmă privind căderea bruscă a monedei naționale față de dolar, euro și yuanul chinezesc.

Se raportează că euro a urcat peste 90 de ruble pentru prima dată în ultima lună și jumătate – din 28 aprilie 2023. La rândul său, dolarul american se tranzacționează astăzi la 84 de ruble.

Aleksey Antonov, șeful departamentului de consultanță în investiții al companiei ruse Alor Broker, prezice consecințe neplăcute în cazul în care dolarul american depășește pragul critic față de acesta.

„Rubla dă motive de îngrijorătoare. Vineri, 9 iunie, căderea rublei s-a oprit din cauza retoricii dure a Băncii Rusiei, care amenința să ridice cursul. Cu toate acestea, procesele de devalorizare s-au reluat astăzi. Dimineața, moneda rusă a pierdut aproximativ 0,7% față de dolar. Ne așteptăm la un nou prag de 90 de ruble / 1 dolar”, -a remarcat economistul.

În ceea ce privește motivele deprecierii puternice a rublei, experții financiari din Federația Rusă consideră că acestea sunt în primul rând tendințele din zona euro.

„Moneda rusă prezintă cea mai mare slăbiciune față de euro, datorită puterii acestuia din urmă pe Forex, înainte de creșterea așteptată a ratelor dobânzilor BCE în această săptămână ”, a declarat Elena Kozhukhova, analist la compania de investiții Veles Capital.

De asemenea, astăzi rubla rusă a scăzut față de yuan (RPC).

Mulți experți, în special cei străini, subliniază că principalul motiv al prăbușirii cursului de schimb al rublei este tocmai politica agresivă a președintelui rus Putin față de Ucraina și alte țări.

Orice altceva, inclusiv sancțiunile, sunt doar o consecințe. În ceea ce privește fluctuațiile de pe piața valutară mondială, aceste motive sunt indirecte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prabusore #rubla #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.