Panică în rândul avocaților! Se tem de „poliția politică” a guvernării

Uniunea Avocaților și-a exprimat dezacordul față de legea Magnitsky și a dat aviz negativ la proiectul de lege. Avocații sunt indignați de faptul că proiectul de lege s-ar putea răsfrânge și asupra activității lor.

„Proiectul permite Republici Moldova să urmărească funcționari publici și lideri de partide politice din Republica Moldova, pentru fapte comise pe teritoriul Republicii Moldova, fapt care îl transformă în instrument de politică internă în raport cu cetățenii proprii (contrar conceptului si doctrinei legilor „Magnitsky”)”, se arată în mesajul Uniunii Avocaților.

Or acordarea asistentei juridice de către avocat clientului sau, în conformitate cu legislația și în temeiul contractului de asistență juridică, nu poate fi apreciată drept asociere cu subiecții restricțiilor și nu trebuie să constituie temei pentru includerea acestor avocați în rândul subiecților restricțiilor.

Suplimentar, ținând cont de principiul universalității jurisdicției penale asupra actelor de genocid, crimelor împotriva umanității și altor fapte, care cad sub incidența jurisdicției universale, legile Magnitsky nu ar trebui să se răsfrângă și asupra unor astfel de fapte și subiecți, care le-au săvârșit, or în acest caz pot fi aplicate alte instrumente juridice, inclusiv recunoașterea și executarea pe teritoriul Republicii Moldova a deciziilor instanțelor de judecată ale altor state și a tribunalelor internaționale a căror statut a fost recunoscut de Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lege magnitsky #avocati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.