Parcul industrial Răut funcționează pe hârtie! În fosta uzină sovietică de la Bălți bate vântul

Parcul industrial Răut de la Bălți funcționează doar pe hârtie. În hala fostei uzine sovietice Răut nu este niciun agent economic, potrivit declarației deputatului Boris Marcoci.

„Desigur avem nevoie parcuri industriale pentru agenții economici. Vreau să dau un exemplu, Parcul Industrial Răut de la Bălți. Este o hală industrială de 24 mii de metri pătrați unde nu e niciun agent economic. De zeci de ani nu se lucrează”, a comentat Marcoci eficientizarea a activității parcurilor industriale prezentată de ministrului Economiei, Dumitru Alaiba.

Ce putem face noi pentru a aduce agenții economici, l-a întrebat Marcoci pe Alaiba.

„Realitatea e realitate, acolo suflă vântul. Nicio lege luată aparte nu va soluționa problema nu există soluții magice. Noi venim cu modificarea legii la parcurile industriale, în guvern am probat programul de industrializeze lucrăm la acordarea subvențiilor. De exemplu, în România vii cu o investiție x și primești subvenții de la stat. Este o soluție pentru parcul Răut”, a răspuns Alaiba.

Parlamentul a votat în prima lectură un set de măsuri de eficientizare a activității parcurilor industriale. Măsurile au drept scop să stimuleze producția, vânzările și veniturile din taxe, astfel încât parcurile industriale din Republica Moldova să fie mai eficiente și mai atractive pentru afaceri.

Proiectul urmează să eficientizeze activitatea parcurilor industriale pe trei dimensiuni: conceptuală, funcțională și administrativă. Parcurile industriale vor fi divizate în 3 categorii – generale, specializate și multifuncționale (de tip A, B, C). Acestea vor putea fi create pe unul sau mai multe terenuri, fiind reglementate și facilitățile oferite companiilor care activează în zonele industriale. De asemenea, vor fi stabilite drepturile, atribuțiile și obligațiile rezidenților parcurilor industriale, fiind prevăzute cerințe mai stricte pentru contractele dintre companiile administratoare și rezidenți.

Documentul, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a fost votat de 60 de deputați. După ce proiectul de lege va fi supus consultărilor publice, urmează a fi examinat de Parlament și în lectura a doua.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.