Parlamentul a tăiat „bonusul” de jumătate de miliard de lei pentru Găgăuzia

05 Oct. 2023, 15:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Oct. 2023, 15:20 // Actual //  bani.md

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat astăzi în lectura a doua un proiect crucial de modificare a Codului fiscal, reglementând astfel mecanismul de restituire a impozitelor și taxelor pentru agenții economici din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (UTAG). Acest pas important vine în contextul eforturilor de asigurare a echității fiscale între diversele localități ale țării.

Potrivit noului mecanism, restituirea impozitelor și taxelor către agenții economici din UTAG se va realiza de la bugetul unității teritoriale autonome, având ca limită veniturile disponibile. În cazul în care aceste sume nu sunt acoperite, proiectul prevede compensarea prin transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat în anul bugetar următor.

Analiza situației a evidențiat o creștere constantă a sumelor de TVA restituite din bugetul de stat către UTAG, cu un total de peste 640 de milioane de lei rambursate în ultimii 5 ani. Inițiatorii proiectului de lege, membri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), susțin că această inițiativă legislativă va contribui la respectarea principiului echității fiscale între diferitele unități teritoriale.

Urmare a acestui proiect de lege, anticipăm economii la bugetul național de aproape 500 milioane lei în următorii 5 ani, bani care vor putea fi folosiți în toată țara, nu doar într-o singură unitate administrativ-teritorială.

Conform notei informative la proiectul de lege, modificările legislative vor intra în vigoare la 1 noiembrie 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.