Parlicov demolează mitul că Moldova ar cumpăra metan de la Gazprom prin Grecia: Nu li s-ar fi prăbușit vânzările

Ministrul Energiei al Republicii Moldova, Victor Parlicov, a respins cu fermitate zvonurile privind achiziționarea de metan de la Gazprom prin intermediul Greciei, numind această afirmație un „mit”. Ministrul a subliniat că Moldova achiziționează gaz natural de la o varietate de furnizori, iar ideea că gazul rusesc este vândut prin Europa este falsă.

Într-o apariție în emisiunea „Teritoria Svobodî”, ministrul Parlicov a susținut că Europa consumă în prezent în mare măsură gaze naturale lichefiate (LNG) și că pe piața gazelor din Europa au avut loc schimbări semnificative. El a menționat că Gazprom a pierdut teren în favoarea altor furnizori, în special SUA, care furnizează o parte semnificativă a gazului natural importat în Europa.

Ministrul Parlicov a clarificat că, deși există livrări de gaz din partea Gazprom către Europa, aceasta nu înseamnă automat că Moldova cumpără gaz rusesc prin intermediari. El a subliniat că nu este posibil să se filtreze gazul la frontieră și că Moldova achiziționează gaz la prețuri mai avantajoase în Europa, în comparație cu Gazprom, care furnizează gaz în regiunea separatistă din stânga Nistrului la prețuri mai ridicate.

Ministrul Energiei a concluzionat că ideea că Gazprom ar vinde gaz mai ieftin prin intermediari în Europa este ilogică și nu corespunde realității.

Recent, Energocom a anunțat că a semnat un contract de furnizare a gazului cu compania DEPA din Grecia. Mai multe voci au acuzat autoritățile că această companie ar cumpăra metan de la Gazprom și l-ar revinde Republicii Moldova, în condițiile în care ar contract cu gigantul rus până în anul 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depa #Energocom #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat