Parlicov îngroapă securea războiului! Ar putea merge la Gazprom să prezinte noii membri desemnați la Moldovagaz

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a lăsat să se înțeleagă că ar putea călători la sediul Gazprom pentru a prezenta noii membri desemnați în Consiliul de Administrație al Moldovagaz. Parlicov a explicat că, deși Gazprom și-a exprimat dorința de a-i cunoaște pe candidați – Dorin Junghietu (președinte), Vadim Ceban (vicepreședinte), Eduard Calancea și Radu Mandraburca – înainte de votul de aprobare, compania a refuzat o întâlnire propusă anterior la un forum gazier din Sankt Petersburg.

„Noi dorim să soluționăm problema pe cale amiabilă, nu să ne confruntăm cu Gazprom,” a subliniat Parlicov într-o emisiune RLive, adăugând că obiectivul este ca Moldovagaz, o întreprindere strategică, să funcționeze stabil și eficient. „Interesul nostru este ca Moldovagaz să nu intre în haos, iar activitatea companiei să nu fie lăsată de izbeliște,” a afirmat ministrul, indicând că deblocarea situației este necesară pentru a evita o posibilă administrare specială, care rămâne ultima soluție.

Potrivit ministrului, proiectul cu amdinistrarea externă există, însă nu a fost înregistrat în Parlament.

„Noi vom încerca să soluționăm problema pe cale amiabilă, nu să ne războim cu Gazprom. Nu este așa de simplu să institui administrare externă. Eu cred că în următoarele săptămâni vom găsi o soluție cu Gazprom. Însă dacă nu se va aunge la un compromis, va trebui să găsim alte alternative. (…) Sunt mai multe probleme pe care urmează să le abordăm cu cei de la Gazprom, inclusiv ce a livrărilor de gaz de la 1 ianuarie 2025. Una este când discuțiile au loc pe poziții de forță și alta e când sunt soluționate în regim lucrativ”, a detaliat, Parlicov.

Pe 25 septembrie, urma să fie stabilit un nou Consiliu de Administrație la Moldovagaz, dar Ceban a rămas interimar, în lipsa unei decizii a Consiliului de Observatori. Acest consiliu are șase membri: patru din partea Gazprom și doi din partea Republicii Moldova, iar deciziile se iau cu cel puțin cinci voturi, ceea ce complică luarea unei hotărâri clare.

Moldovagaz este controlată majoritar de Gazprom (50%), urmată de Agenția Proprietății Publice (35,3%) și Tiraspoltransgaz (13,14%). Conform datelor financiare, compania a înregistrat un profit de 1,282 miliarde de lei în 2023, comparativ cu pierderile de 323 milioane de lei în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #vizita #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.