Patriarhul Kiril a fost spion rus în timpul Războiului Rece. În KGB avea numele de cod „Mihailov”

Kiril, care a devenit patriarhul ortodox al Rusiei, iar apoi un susţinător apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a lucrat sub numele de cod ”Mihailov” – în anii ’70 – pentru KGB, serviciul de informaţii externe al Uniunii Sovietice, în timpul Războiului Rece, dezvăluie cotidienele elveţiene Le Matin Dimanche şi Sonntagszeitung, care citează arhive declasificate, citat de Newsinfrance.

O fişă – întocmită de către poliţia federală – ”confirmă că «monseniorul Kiril»”, cum este numit în acest document, ”face parte din KGB”, spionajul URSS.

Cele două publicaţii au consultat fişa la Arhivele federale elveţiene.

La începutul anilor ’70, patriarhul, care susţine cu fervoare invazia Ucrainei de către Rusia, trăia la Geneva, unde reprezenta în mod oficial Patriarhia de la Moscova pe lângă Consiliul Ecumenic al Bisericilor (COE).

Misiunea lui Kiril – al cărui nume de cod era ”Mihailov” – era de a influenţa acest Consiliu, în care KGB s-a infiltrat în anii ’70 şi ’80.

Obiectivul sovieticilor era să determine instituţia de la Geneva să denunţe Statele Unite şi pe aliaţii acestora şi să le tempereze criticile împotriva lipsei libertăţii religioase în URSS, scriu cele două cotidiane, care subliniază că Buserica Ortodixă Rusă ”refuză să facă vreun comentariu despre activitatea de spionaj a lui Chiril la Geneva”.

Consiliul Ecumenic al Bisericilor declară celor două ziare că ”nu deţine informaţii” despre acest subiect.

Le Matin Dimanche l-a intervievat pe nepotul patriarhului, Mihail Gundiaev, care i-a succedat în calitate de reprezentant al Patriarhiei de la Moscova la Geneva, care spune că unchiul său ”nu era un agent, chiar dacă era supus controlului strict al KGB”.

Iar acest lucru ”nu a afectat sinceritatea angajamentului său în activitatea ecumenică pe lângă alte biserici”, subliniază el.

”El a venit de cel puţin 43 de ori în Elveţia”, scrie Le Matin Dimanche, care precizează că ”în afară de venirea sa la schi – unde în 2007, şi-a rupt piciorul pe o pistă elveţiană -, diplomaţia religioasă, spionajul şi finaţele l-au readus neîncetat pe Chiril în Alpi sau pe malul Lacului Leman”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chiril #kgb #patriarh

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul polonez va aloca 2,4 miliarde de zloți (circa 663 mil. USD) grupului de stat PGZ pentru a majora de peste cinci ori producția anuală de muniție de artilerie și de tanc, a anunțat ministrul pentru active de stat Jakub Jaworowski într-un interviu acordat Financial Times.

Output curent: ~30 000 de obuze mari calibru pe an. Țintă 2028: 150 000–180 000 de obuze de 155 mm (standard NATO) și 120 mm pentru tancuri, fabricate integral în Polonia.
„Războiul din Ucraina a demonstrat rolul crucial al obuzelor de 155 mm pe câmpul de luptă; vrem să devenim independenți de importuri și să construim o bază de producție durabilă”, a subliniat Jaworowski.

Polonia cheltuiește deja 4,7 % din PIB pentru apărare, cel mai mare procent din NATO, însă până acum s-a bazat masiv pe achiziții din SUA și Coreea de Sud. Guvernul premierului Donald Tusk schimbă acum direcția spre producție internă, aliniindu-se inițiativelor europene de reducere a dependenței de furnizori externi.
Planul completează pachetul de 700 mil. € aprobat de parlament în noiembrie pentru extinderea capacităților naționale de muniție.

În aprilie, șeful Biroului polonez de securitate națională avertiza că rezervele actuale de obuze ar acoperi doar una-două săptămâni de luptă intensă. Lipsa stocurilor a provocat demisia subită a fostului președinte PGZ, Krzysztof Trofiniak.

Grupa Azoty, cel mai mare producător chimic din Polonia, cere sprijin de stat pentru a fabrica explozibili (nitroceluloză, propelant). Compania Niewiadów solicită fonduri pentru linii de producție de obuze de 155 mm. Jaworowski afirmă că restructurarea Azoty este „urgentă”, după pierderi de până la 5 miliarde € acumulate de companiile de stat în timpul guvernării PiS. Ministerul a sesizat deja procuratura în aproximativ 100 de cazuri de presupusă fraudă și management defectuos.

Negocierile pentru salvarea Azoty sunt întârziate de Banca Europeană de Investiții (BEI), unul dintre creditorii principali. „Mă așteptam ca BEI să fie prima care să propună un plan de restructurare”, spune Jaworowski, care nu exclude creșterea participației statului la până la 49 %. BEI declară însă că lucrează „activ” la soluții viabile pentru grup.