Pe cine afectează scumpirea banilor? Efectele majorării ratei de bază de către BNM

Potrivit economistului Veacesla Ioniță, majorarea ratei de bază a BNM a dus la scumpirea banilor pentru economie, ceea ce a afectat mai mult creditele de consum ale populației.

„Dacă analizăm datele oficiale, putem ușor observa că cel mai mult s-au scumpit creditele de consum, ori anume ele și au fost ținta BNM. Restul creditelor au înregistrat o creștere destul de slabă.”

Potrivit expertului, începând cu luna iulie 2021, Banca Națională a Moldovei a majorat deja de 7 ori rata de bază, un record absolut pentru Moldova. În mediu am avut o majorare a ratei de bază odată la 28 de zile. Recordul precedent a fost stabilit în 2014/15, când rata de bază a fost majorată de 8 ori în mediu odată la 33 de zile.

„Creditele de consum mereu au fost mai scumpe decât creditele oferite pentru agenții economici, însă din 2017 ele pentru prima dată în istoria noastră au devenit mai ieftine, iar în 2021/III au atins cota minimă istorică de 4,6% anual, sau de 1,8 ori mai ieftine decât creditele oferite agenților economici. Majorarea ratei de bază a BNM a scumpit brusc creditele de consum, care în doar 4 luni s-au scumpit de 2,3 ori până la 10,6% anual. În același timp creditele oferite agenților economici au rămas aproape neschimbate la nivel de 8,1-8,4% anual. De fapt în 2021 sistemul nostru bancar a exagerat cu creditele de consum, fapt care va fi demonstrat mai jos, iar scopul de bază a BNM a fost tocmai de a tempera acest fenomen.”

De asemenea, dacă analizăm dobânzile la creditele de consum și cele ipotecare contractate de populație, observăm același fenomen. În 2021, pentru prima dată în istoria creditării, creditele de consum au devenit mai ieftine decât creditele ipotecare. Diferența a ajuns să fie de aproape 1,5 ori. După intervenția BNM, creditele noi ipotecare au înregistrat o ușoară creștere, însă mult mai mică decât creditele de consum.

„Aici trebuie să menționăm că piața creditelor ipotecare, de asemenea, a înregistrat o creștere fără precedent în 2021, volumul creditelor noi a fost mult peste media din ultimii ani și această creștere moderată a dobânzii la creditele ipotecare putem să o tratăm mai degrabă ca un fenomen pozitiv decât negativ. Aici trebuie să menționăm că vorbim despre dobânda la creditele ipotecare noi, la cele contractate mai devreme dobânda până ce a rămas neschimbată.”

Efectele majorării ratei de bază de către BNM, potrivit lui Veaceslav Ioniță:

1) creditele de consum s-au scumpit substanțial, fapt ce va duce la temperarea creditelor de consum;

2) creditele ipotecare au înregistrat o ușoară creștere, cea ce va calma puțin piața imobiliară, care în 2021 a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor din ultimii 14 ani;

3) creditele pentru mediul de afaceri, cel puțin la etapa actuală, nu au fost afectate de rata de bază aplicată de BNM.

Potrivit expertului, decizia BNM de a mări rata de bază este evidentă:

„În 2021/III personale fizice au contractat credite noi în volum de 1,5 miliarde lei lunar, sau de două ori mai mult decât media din 2020. Majorarea ratei de bază a reîntors procesul de creditare a persoanelor fizice la nivelul de până la 2021. Cert este că gradul de îndatorare a persoanelor fizice în 2021 a înregistrat cel mai mare nivel de creștere din istoria noastră, iar politica BNM a fost să tempereze acest proces, fapt care se pare că a reușit.”

#scumpirea banilor #credite ipotecare #credite de consum #Rata de bază #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.