Pe cine se poate baza Europa în războiul global al semiconductoarelor?

În lupta pentru supremaţie la nivel mondial în domeniul vital al semiconductoarelor, în care cei mai importanţi combatanţi sunt SUA şi China, Europa trebuie să-şi creeze un ecosistem care s-o ajute să ajungă la autosuficienţă, scrie ZF.

Germania ar putea deveni marele producător de semiconductoare al Europei graţie investiţiilor aflate în curs în această industrie, a declarat recent cancelarul Olaf Scholz, potrivit Reuters. Astfel, țara face eforturi majore pentru a-şi consolida producţia de semiconductoare.

Sectoarele de microelectronice şi semiconductoare ale ţării sunt organizate în puternice clustere regionale. În clusterul din jurul Dresdei, aproximativ 200 de companii activează în sectorul semiconductoarelor.

Ambiţiile Germaniei din domeniul producţiei de semiconductoare atrag proiecte din ce în ce mai numeroase şi mai mari în condiţiile în care continentul se luptă să-şi asigure siguranţa aprovizionării şi suveranitatea tehnologică pe viitor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Gigantul american Intel a selectat în martie 2022 Magdeburg drept locaţie pentru viitoarele sale unităţi europene de producţie de semiconductoare. Bosch a investit un miliard de euro în unitatea de producţie din Dresda. Fabrica este prima facilitate complet digitalizată de producţie de semiconductoare din Europa. Producătorul american Globalfoundries şi-a anunţat intenţia de a-şi dubla capacitatea unităţii din Dresda, într-o investiţie de peste un miliard de euro. Acesta vizează investiţii de 1,1-2,4 miliarde de euro în următorii ani. Infineon intenţionează să investească 2,4 miliarde de euro la unitatea din Dresda în următorii ani, iar producătorul american Vishay vrea să-şi extindă producţia din Iztehoe.

Şi Spania are ambiţii de a deveni lider în industrie. În noiembrie, premierul spaniol Pedro Sanchez s-a întâlnit cu reprezentanţi ai Samsung în Coreea de Sud pentru a atrage investiţii.

#semiconductoare #industrie #Europa #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Milionarul Mircea Baciu, antreprenor moldovean și fondatorul rețelei comerciale „Bomba”, trage un semnal de alarmă privind expansiunea agresivă a platformelor de comerț online din China, în special a gigantului Temu, care – potrivit acestuia – „omoară businessul moldovenesc”.

Într-un interviu pentru Logos Press, ziarul pe care îl controlează, Baciu a declarat că Temu, lansat în 2022, s-a extins fulgerător pe peste 50 de piețe globale, inclusiv în SUA, Australia, Europa de Vest și, recent, și în Republica Moldova.

„Temu a intrat pe piața moldovenească prin investiții masive în social media și publicitate în Google. Practic, cumpără tot spațiul online. Reclama în Google a devenit cu zeci de procente mai scumpă decât anul trecut. Micii comercianți nu pot ține pasul și pierd clienți”, explică Baciu.

Acesta consideră că, dacă Temu își consolidează poziția, modelul său de afaceri va deveni aproape inexpugnabil, cu cheltuieli de marketing tot mai reduse datorită accesului direct la consumatori prin aplicație mobilă.

Totodată, antreprenorul evidențiază o concurență neloială flagrantă între jucătorii locali și marketplace-urile externe:

„Toți importatorii moldoveni plătesc taxe și TVA, spre deosebire de giganții internaționali. Asta face ca același produs să fie cu 30-35% mai scump aici. În plus, guvernul chinez subvenționează livrările aeriene ale Temu, accentuând diferențele de preț”, afirmă Baciu.

Baciu propune aplicarea TVA pentru toate mărfurile din țări terțe, indiferent de valoare, eliminarea pragului de 150 euro pentru taxele vamale sau armonizarea cu normele UE, înregistrarea obligatorie a marilor platforme pentru plata TVA în regim online;
Uniformizarea regulilor de import pentru persoane fizice și juridice, obligativitatea traducerii în limba de stat a instrucțiunilor, la fel ca pentru importatorii locali, egalarea condițiilor de import pentru medicamente și suplimente alimentare.

Mircea Baciu avertizează că, în lipsa unor măsuri urgente, aproape 90% din afacerile mici din Moldova ar putea fi împinse spre colaps, ceea ce ar avea consecințe economice și sociale severe.

„Este o luptă inegală. Dacă statul nu intervine, riscăm să pierdem tot ce a construit businessul local în ultimele două decenii”, conchide milionarul.