Persoanele fizice din Republica Moldova vor putea cumpăra direct valori mobiliare de stat. Conceptul, aprobat de Guvern

Persoanele fizice din Republica Moldova vor putea cumpăra direct valori mobiliare de stat. În acest sens, Cabinetul de miniștri a aprobat Conceptul Programului de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat (VMS) persoanelor fizice în Republica Moldova. Programul prevede crearea unui produs investițional adaptat la cerințele persoanelor fizice în calitate de investitori în VMS.

Astfel, persoanele fizice vor avea acces direct la cumpărarea VMS printr-o platformă electronică (e-VMS), în care emisiunile de VMS vor fi efectuate prin plasament direct doar către persoane fizice, fără licitații și fără intermediere. În prezent, persoanele fizice pot procura VMS doar prin intermediul dealerilor primari. Platforma va oferi facilități tehnice necesare, precum: acces prin internet, identificarea persoanelor, interacțiunea cu sisteme de plăți și resursele informaționale de stat, evidența investitorilor retail și a instrumentelor, etc.

La conceptualizarea arhitecturii platformei electronice s-a ținut cont de utilizarea infrastructurii existente de e-guvernare și anume serviciile electronice guvernamentale în scop de găzduire, efectuare a plăților, autentificare și autorizare, schimb de date și interoperabilitate, notificare, jurnalizarea evenimentelor, etc.

La fel, conform arhitecturii elaborate, accesul către platforma electronică de vânzare a VMS va fi setat prin intermediul unei pagini web, utilizând serviciile guvernamentale existente de autentificare și control al accesului (MPass și Mconnect).

Totodată, Programul conține capitole unde sunt descrise: parametrii de emisiune a VMS, tranzacționarea VMS, răscumpărarea VMS, utilizatorii și rolurile acestora în cadrul platformei electronice. La fel, sunt descrise scenariile de lucru în cadrul platformei electronice și responsabilitățile părților implicate în realizarea proiectului.

Dezvoltarea pieței interne a VMS este un obiectiv strategic pe termen lung al Ministerului Finanțelor, prevăzut anual în Programul de management al datoriei de stat pe termen mediu. În scopul realizării acestui obiectiv, acțiunile Ministerului Finanțelor sunt îndreptate spre diversificarea canalelor de vânzare a VMS.

La elaborarea Conceptului, Ministerul Finanțelor a beneficiat de suportul Proiectului USAID, Transparența Sectorului Financiar în Moldova (FSTA). USAID va acorda, de asemenea, suport la achiziționarea și implementarea soluției software pentru platforma electronică.

Amintim, VMS sunt instrumente financiare care atestă datoria publică, sub formă de bonuri de trezorerie și obligațiuni de stat, constituind împrumuturi ale statului în monedă națională pe termen scurt și lung. Valoarea nominală a acestora este de 100 lei, iar termenul de circulație – 91, 182 și 364 zile pentru bonurile de trezorerie și de la 1 an și mai mare pentru obligaţiunile de stat.

#persoane fizice #valori imobiliare #platforma electronica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova exportă înghețată pe piața Uniunii Europene, însă producătorul este nevoit să importe lapte praf din UE, deoarece laptele autohton nu trece certificarea europeană, a declarat președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spătari, în cadrul unei conferințe dedicate pregătirii economiei moldovenești pentru integrarea în piața unică europeană.

Potrivit deputatului, problema nu constă neapărat în lipsa legislației sau a standardelor, ci în modul în care acestea sunt respectate și aplicate în Republica Moldova.

„Avem o singură companie care exportă înghețată în Republica Moldova, dar nu poate utiliza laptele din Republica Moldova pentru producția înghețatei. Trebuie să importe lapte praf din Uniunea Europeană, pentru că laptele nostru, deși avem aceleași standarde, nu trece certificarea europeană”, a declarat Spătari.

Președintele Comisiei economie a atras atenția că între legislația națională și realitatea din teren există diferențe importante, iar autoritățile manifestă în continuare un nivel ridicat de toleranță față de nerespectarea anumitor standarde.

„Noi avem un cadru legal și standarde, dar avem și o toleranță destul de mare la implementarea acestor standarde. Cu alte cuvinte, în lege e una, în practică e alta”, a subliniat parlamentarul.

Spătari a avertizat că aplicarea mai strictă a standardelor europene ar putea crea dificultăți suplimentare pentru producătorii autohtoni de lapte, care ar trebui să investească în adaptarea proceselor de producție și în respectarea cerințelor de certificare.

„Dacă ANSA ar începe să implementeze mai dur standardele pe lapte, asta ar deveni o constrângere pentru producătorii de lapte”, a explicat deputatul.

În acest context, parlamentarul a propus identificarea sectoarelor economice care riscă să întâmpine probleme de competitivitate în procesul integrării europene. Una dintre soluții ar putea fi constituirea unei echipe specializate care să analizeze dificultățile concrete ale producătorilor și să propună măsuri de sprijin.