Peste jumătate din cerealele moldovenești ajung în offshore! Cine controlează piața din umbră?

Sectorul agricol continuă să fie o componentă vitală a economiei Republicii Moldova, iar analiza comerțului exterior din luna decembrie 2024 evidențiază tendințele și provocările acestuia. În ultima lună a anului, țara a exportat produse agricole în valoare de peste 1,4 miliarde lei, însumând un volum total de 164,1 milioane kilograme, constată Iurie Rija de la Agrocereale.

Produsele moldovenești au ajuns pe piețele a 41 de țări, ceea ce subliniază extinderea geografică a comerțului. Principalele destinații au fost Europa, dar și țări din Asia și Orientul Mijlociu, precum Elveția, România, Turcia și Emiratele Arabe Unite.

Semințe oleaginoase și fructe – Liderii volumului de export (47,1%) cu peste 77 milioane kg, generând 897,7 milioane lei (64% din valoarea totală).
Cereale – Aproximativ 77 milioane kg exportate (46,9%), contribuind cu 322 milioane lei (22,9%).
Grăsimi și uleiuri vegetale – 4,8 milioane kg (2,9%), însă cu o valoare semnificativă, datorită prețului ridicat, generând 92,8 milioane lei (6,6%).

Exporturile de produse procesate, cum ar fi zahărul, făina sau produsele din carne și pește, au avut contribuții mai mici, confirmând că Moldova este preponderent un exportator de materii prime agricole.

Dacă luăm în considerare geografia livrărilor la export, Elveția (destinație offshore) este lider în rândul țărilor importatoare de cereale moldovenești, importând 42,54 milioane kilograme în valoare de 174,17 milioane lei (55,2%, respectiv 54,1%).

În ceea ce privește structura exportatorilor, principalele companii implicate în exportul cerealelor moldovenești sunt RUSAGRO-PRIM SRL și OROM-IMEXPO SRL, care exportă aproximativ 16 milioane de kilograme pentru aceeași sumă – 68,96 milioane lei, respectiv 68,90 milioane lei.

Aceste companii reprezintă aproximativ 42% din volumul și valoarea totală a exporturilor de cereale. De asemenea, volume semnificative de livrări sunt efectuate de AGRO-NOVA PRIM SRL (9 milioane kilograme și 36,3 milioane lei), GLOBAL FARMING INTERNATIONAL SRL (6,26 milioane kilograme și 29,47 milioane lei) și DEMIR AGRO SRL (7,24 milioane kilograme și 27,16 milioane lei) . Aceste companii au un impact semnificativ asupra creșterii și stabilizării volumelor exporturilor de cereale moldovenești. Tendința generală în acest sector este pozitivă, iar producătorii de cereale din Republica Moldova au toate șansele de a-și extinde prezența pe piețele internaționale, mai ales având în vedere calitatea înaltă a produselor lor și prețurile competitive.

Deși prețurile mai ridicate la semințele oleaginoase și uleiuri au compensat în parte volumele mai mici exportate, există necesitatea de a investi în procesare pentru a crește valoarea adăugată. Diversificarea piețelor și adaptarea la cerințele internaționale rămân priorități pentru consolidarea poziției Moldovei pe piețele globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#offshore #Cereale #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.