Băncile domină, cămătarii nu dispar. Unde merg moldovenii după împrumuturi?

Economistul Veaceslav Ioniță a anunțat că, în octombrie 2024, datoria totală a populației Republicii Moldova a trecut pentru prima dată pragul de 50 de miliarde lei, iar în prezent aceasta depășește 52 de miliarde lei. În comparație cu anul 2023, moldovenii au contractat împrumuturi suplimentare de peste 10 miliarde lei, ceea ce indică o creștere semnificativă a utilizării creditelor.

Băncile comerciale sunt sursa principală, cu peste 33 de miliarde lei împrumutate. Dobânzile mai mici și ofertele atractive au convins majoritatea să aleagă această opțiune.

O altă sursă de unde se creditează moldovenii sunt companiile de microfinanțare. Datorii de 10 miliarde lei, atrase de rapiditatea și accesibilitatea serviciilor, în ciuda dobânzilor mai mari.

Rudele și prietenii – moldovenii au împrumutat 5,5 miliarde lei de la apropiați, confirmând importanța relațiilor personale ca sursă de finanțare.
Cămătarii:Aproximativ 1,5 miliarde lei provin din această practică, deși dobânzile extrem de mari rămân un risc major.

Asociațiile de economii și împrumuturi – active în mediul rural, au oferit împrumuturi în valoare de 1 miliard lei.

Leasingul – moldovenii au apelat la leasing pentru mașini și alte bunuri, acumulând datorii de aproximativ 1 miliard lei.

Ioniță spune că gradul de îndatorare al moldovenilor este de 14,5% din PIB, cea mai mare valoare din istoria țării. Totuși, este sub media regiunii (15-20% din PIB) și de 4 ori mai mic decât media Uniunii Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #credite #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat pentru a doua oară în acest an rata de bază, ajungând la 6,5%, o decizie menită să temperzeze inflația care a accelerat la sfârșitul anului 2024 și care se îndreaptă spre 10% anual. Această măsură, teoretic, ar trebui să descurajeze consumul excesiv prin creșterea dobânzilor la creditele de consum, dar efectele acesteia sunt mult mai complexe și afectează diferit diverse categorii de împrumuturi.

Conform economistului Veaceslav Ioniță, statul este prima victimă a majorării ratelor de bază, deoarece aceasta determină o creștere imediată a dobânzilor la Valorile Mobiliare de Stat (VMS). O majorare de 10 puncte procentuale a ratei de bază duce la o creștere a dobânzilor VMS cu 8,2 puncte procentuale. De exemplu, în ianuarie 2025, Guvernul s-a împrumutat cu 4,5 miliarde lei la o dobândă de 7,4%, mai mare cu 0,75 puncte procentuale față de decembrie 2024. Doar pentru împrumuturile din ianuarie, Guvernul va trebui să plătească 34 milioane lei suplimentar din cauza majorării dobânzii.

Creșterea ratelor nu afectează imediat creditele ipotecare, dar influența se va resimți în câteva luni. La o majorare a ratei de bază cu 10 puncte procentuale, creditele ipotecare se scumpesc cu 3,2 puncte procentuale. De asemenea, recent, dobânzile pentru creditele ipotecare au crescut cu 1,1 puncte procentuale, ajungând de la 7% la 8%. Astfel, un credit ipotecar mediu de 1,3 milioane lei va însemna un cost lunar suplimentar de aproximativ 1.200 lei pentru noii debitori.

În ceea ce privește creditele de consum, aceste tipuri de împrumuturi sunt cel mai puternic afectate de majorarea ratei de bază, cu o scumpire de 6,2 puncte procentuale. Chiar și așa, moldovenii continuă să se împrumute, indiferent de dobânzi. În 2021, în ciuda dobânzilor scăzute sub 5%, au fost luate 130.000 de credite noi, un record la acea vreme. În 2024, deși dobânzile s-au dublat și au depășit 10%, moldovenii au stabilit un nou record istoric, cu aproape 210.000 de credite noi.

BNM își propune să reducă inflația prin descurajarea consumului pe bază de credit, însă experiența din 2024 arată că populația s-a adaptat la dobânzile mari și continuă să se împrumute. Totuși, această politică afectează indirect Guvernul, prin creșterea costurilor de împrumut, dar și pe cei care doresc să ia credite ipotecare.

Economistul Ioniță subliniază că majorarea inflației este de scurtă durată, iar în a doua jumătate a anului 2025, se preconizează o reducere a ratei de bază și, implicit, o scădere a dobânzilor pentru toate tipurile de împrumuturi.