Petrol, grâu și aluminiu: Rusia își păstrează influența pe piața globală, în ciuda sancțiunilor

Revenirea mărfurilor rusești pe piața globală nu este o chestiune de „dacă”, ci de „când” și în ce condiții. Acest moment se apropie, însă ridicarea sancțiunilor de către Occident și normalizarea comerțului nu vor avea un impact atât de negativ asupra prețurilor pe cât pare la prima vedere, noteazî Bloomberg.

În contextul discuțiilor dintre SUA și Rusia privind războiul din Ucraina, există două perspective concurente pe piață. Una susține că negocierile vor fi lungi și anevoioase, menținând sancțiunile în vigoare pentru luni sau chiar ani. Cealaltă sugerează că relaxarea sancțiunilor este iminentă.

Cea de-a doua ipoteză pare mai probabilă. În plus, ceea ce contează cu adevărat nu sunt sancțiunile în sine, ci aplicarea lor. După evenimentele recente, este greu de crezut că Trezoreria SUA va prioritiza supravegherea exporturilor rusești de petrol, că diplomații americani vor continua să convingă țările asiatice să evite mărfurile din Rusia sau că administrația de la Casa Albă nu dorește revenirea companiilor petroliere americane pe piața rusă. Regimul sancțiunilor se clatină – poate nu legal, dar cu siguranță în practică.

Miza este enormă. Rusia este o superputere a mărfurilor, situându-se printre primele cinci locuri la nivel global în piețe precum petrolul, aluminiul și grâul și fiind un furnizor-cheie pentru vecinii săi. Înainte de invazia lui Vladimir Putin în Ucraina, care a perturbat fluxurile comerciale în 2022, Rusia furniza Europei 25% din petrol, 50% din cărbune și aproape 40% din gaz.

Războiul a răsturnat comerțul, dar producția de mărfuri a Rusiei nu s-a schimbat semnificativ. În unele cazuri, producția este chiar mai mare decât în 2021.

Aceasta s-a întâmplat, parțial, intenționat. Washingtonul, Londra și Bruxellesul s-au confruntat cu o alegere dificilă: să embargheze mărfurile rusești, asumându-și o inflație galopantă, sau să permită continuarea comerțului, finanțând indirect Kremlinul în războiul său împotriva Ucrainei. În schimb, au adoptat o cale imposibilă: impunerea de sancțiuni, dar cu suficiente lacune pentru a permite continuarea fluxului comercial.

Astfel, ridicarea sancțiunilor nu ar reduce prețurile – cel puțin nu pe termen scurt. De exemplu, în cazul petrolului, producția de țiței rusesc nu este limitată de sancțiunile occidentale, ci de deciziile sale ca membru al cartelului OPEC+. În prezent, producția de petrol rusesc este de aproximativ 9,7 milioane de barili pe zi, comparativ cu 10,6 milioane în 2021. Totuși, producția altor membri importanți ai OPEC+, precum Arabia Saudită, a scăzut într-o proporție similară, dacă nu chiar mai mult.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #petrol #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul renunță la varianta inițială de majorare și uniformizare a TVA, după reacțiile din spațiul public, iar noile modificări fiscale vor fi mai moderate și vor proteja consumatorii vulnerabili, a deckarat premierul Vasile Tofan în cadrul emisiunii Secretele Puterii de la Jurnal TV.

Șeful Executivului a precizat că TVA redus va fi menținut pentru alimentele de bază, precum pâinea, laptele, legumele, fructele și cartofii, iar modificările vor fi introduse gradual.

Totodată, Guvernul nu va modifica regimul fiscal pentru consumul de energie și gaze în sezonul rece. Noile reguli vor intra în vigoare abia de la 1 aprilie 2027.

Potrivit premierului, pentru gazele naturale, primii 150 de metri cubi consumați lunar vor rămâne taxați cu TVA de 8%, iar pentru consumul care depășește acest prag se va aplica cota standard de 20%. Vasile Tofan a explicat că aproximativ 86% dintre gospodării consumă sub 150 de metri cubi de gaz în perioada rece, astfel încât majoritatea populației nu va fi afectată de schimbare.

Un mecanism similar va fi aplicat și la energia electrică. Primii 100 kWh vor rămâne taxați cu TVA de 0%, iar energia consumată peste acest nivel va fi impozitată cu TVA de 20%.

În același timp, Executivul pregătește majorări de taxe pentru produsele considerate nocive și pentru anumite sectoare economice. Premierul a anunțat că vor crește accizele la tutun și alcool, precum și taxele aplicate jocurilor de noroc.

Tofan a argumentat că moldovenii cheltuie anual aproximativ 10 miliarde de lei, echivalentul a 2,5% din PIB, pe jocurile de noroc, iar suma ar putea ajunge la 20 de miliarde de lei dacă este luată în calcul și piața ilegală. El a precizat însă că taxarea va fi calibrată astfel încât să nu încurajeze migrarea jucătorilor către piața neagră.

O altă măsură anunțată în premieră vizează sistemul bancar. Guvernul intenționează să majoreze cu 50% impozitul pe profitul băncilor, de la 12% la 18%, măsură care va fi aplicată doar pentru anul fiscal 2027.

Premierul a recunoscut că o taxare mai mare a băncilor poate reduce capacitatea de creditare, însă a spus că Executivul a analizat riscurile și consideră că beneficiile depășesc efectele negative. Potrivit estimărilor prezentate de Tofan, măsura ar urma să aducă la buget aproximativ 600 de milioane de lei într-un singur an.