Petrolul a înregistrat cea mai mare scumpire din luna octombrie

Preţurile petrolului au urcat vineri cu aproximativ un dolar pe baril şi au înregistrat cea mai mare creştere săptămânală din octombrie, în condiţiile în care dolarul american a scăzut la un minim al ultimelor şapte luni, faţă de un coş de valute, iar informaţiile din China indică o creştere a cererii, transmite Reuters.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 93 de cenţi, sau cu 1,1%, până la 84,96 dolari pe baril.

Contractele futures pentru ţiţeiul West Texas Intermediate (WTI) au consemnat a şaptea sesiune consecutivă pozitivă, crescând cu 1,25 dolari, sau cu 1,6%, la 79,64 dolari pe baril.

Preţul petrolului Brent a crescut cu 8% în această săptămână, iar petrolul cu 7,7%, recuperând majoritatea pierderilor de săptămâna trecută.

Indicele dolarului american a scăzut pentru prima dată în 2 ani şi jumătate, alimentând speranţa că Rezerva Federală va încetini majorarea dobânzilor.

Un dolar mai slab tinde să stimuleze cererea de petrol, făcându-l mai ieftin pentru cumpărătorii care deţin alte valute. Achiziţiile recente de ţiţei din China şi o creştere a traficului rutier în ţară alimentează, de asemenea, speranţa unei redresări a cererii în a doua cea mai mare economie din lume, după redeschiderea graniţelor şi relaxarea restricţiilor pentru Covid-19 după protestele de anul trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nivel #scumpire #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice pentru actualizarea metodologiei de percepere a taxelor locale, o reformă mult așteptată de autoritățile publice locale, care ar urma să le ofere primăriilor mai mult control asupra modului în care sunt stabilite și încasate impozitele pe terenuri și bunuri imobiliare.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a subliniat că inițiativa nu urmărește neapărat majorarea taxelor, ci corectarea și clarificarea sistemului de impozitare, într-un context în care multe proprietăți sunt prost evidențiate sau deloc evaluate.

„Suntem abia la etapa de consultări. Nu putem spune acum dacă taxele vor crește. Ideea este ca primăriile să poată stabili mai corect și mai exact aceste taxe, în funcție de realitatea pe care o cunosc ele cel mai bine. În multe cazuri avem terenuri și proprietăți nedelimitate, neevaluate, ceea ce creează dificultăți majore pentru primării în a încasa ceea ce li se cuvine”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, noua metodologie va oferi administrațiilor locale libertatea de a stabili coeficienți și mărimi de impozitare, pe baza unei baze de date mai clare și mai transparente.

„Va fi la discreția primăriilor să fixeze aceste coeficienți, într-o realitate mai transparentă. Scopul este să colectăm mai corect, nu arbitrar”, a punctat ministrul Finanțelor.

În perioada 2020–2022, impozitul pe terenuri agricole a fost fixat centralizat – de exemplu 1,5 lei pentru un grad-hectar pentru terenurile arabile cu indici cadastrali și 110 lei pe hectar pentru cele fără indici, în timp ce fânețele și pășunile erau taxate la jumătate (0,75 lei/grad-hectar sau 55 lei/ha). Din 2023, însă, aceste cote nu mai sunt stabilite de Guvern, ci sunt delegate autorităților locale, care decid nivelul taxelor pentru terenuri agricole, intravilan și extravilan. Pentru terenurile intravilane ale gospodăriilor, până în 2022 impozitul era de 1 leu la 100 m² în sate, 2 lei în orașe și 10 lei la 100 m² în Chișinău și Bălți, iar pentru terenurile firmelor putea ajunge la 30 lei la 100 m². La clădiri, persoanele fizice și firmele plăteau între 0,1% și 0,3% din valoarea imobilului, în funcție de destinație, iar pentru locuințe cota minimă este de 0,05%, cu penalizări drastice pentru casele mari: până în 2023, impozitul se majora de 10 ori pentru locuințele peste 200 m² și de 15 ori pentru cele peste 300 m².