Petrolul a înregistrat cea mai mare scumpire din luna octombrie

Preţurile petrolului au urcat vineri cu aproximativ un dolar pe baril şi au înregistrat cea mai mare creştere săptămânală din octombrie, în condiţiile în care dolarul american a scăzut la un minim al ultimelor şapte luni, faţă de un coş de valute, iar informaţiile din China indică o creştere a cererii, transmite Reuters.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 93 de cenţi, sau cu 1,1%, până la 84,96 dolari pe baril.

Contractele futures pentru ţiţeiul West Texas Intermediate (WTI) au consemnat a şaptea sesiune consecutivă pozitivă, crescând cu 1,25 dolari, sau cu 1,6%, la 79,64 dolari pe baril.

Preţul petrolului Brent a crescut cu 8% în această săptămână, iar petrolul cu 7,7%, recuperând majoritatea pierderilor de săptămâna trecută.

Indicele dolarului american a scăzut pentru prima dată în 2 ani şi jumătate, alimentând speranţa că Rezerva Federală va încetini majorarea dobânzilor.

Un dolar mai slab tinde să stimuleze cererea de petrol, făcându-l mai ieftin pentru cumpărătorii care deţin alte valute. Achiziţiile recente de ţiţei din China şi o creştere a traficului rutier în ţară alimentează, de asemenea, speranţa unei redresări a cererii în a doua cea mai mare economie din lume, după redeschiderea graniţelor şi relaxarea restricţiilor pentru Covid-19 după protestele de anul trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nivel #scumpire #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.