Petrolul la 40 de dolari? Analiștii avertizează asupra prăbușirii prețurilor în 2025 dacă OPEC relaxează producția

**Prețurile petrolului ar putea scădea dramatic în 2025 dacă OPEC+ renunță la restricțiile de producție**

Prețurile petrolului ar putea înregistra o scădere semnificativă în 2025, dacă alianța OPEC+ decide să renunțe la actualele reduceri de producție, susțin analiști citați de *CNBC*, conform *News.ro*. Experții anticipează un an dificil pentru piața țițeiului, iar Tom Kloza, director de analiză energetică la OPIS, estimează că în lipsa unui acord de control al producției, prețul petrolului ar putea ajunge între 30 și 40 de dolari pe baril – o scădere de aproximativ 40% față de nivelul actual.

Henning Gloystein de la Eurasia Group avertizează că o relaxare totală a restricțiilor OPEC+ ar putea provoca „un declin abrupt” al prețurilor. Saul Kavonic, analist la MST Marquee, adaugă că această măsură ar putea declanșa un „război al prețurilor” pentru câștigarea cotei de piață.

În prezent, țițeiul Brent se tranzacționează la 72 de dolari pe baril, iar West Texas Intermediate la 68 de dolari. Totuși, este de așteptat ca OPEC+ să mențină temporar reducerea de 2,2 milioane de barili pe zi, adoptată în ultimele trimestre, amânând creșterea producției până la sfârșitul anului.

Pe lângă oferta ridicată din Statele Unite, Canada și Brazilia, și cererea scăzută din China continuă să exercite presiune asupra prețurilor. Analiștii de la Citi prognozează un preț mediu de 60 de dolari pentru Brent în 2025.

Totodată, posibilitatea revenirii lui Donald Trump la Casa Albă alimentează temeri privind un nou conflict comercial cu China. Politica sa de stimulare a producției interne de petrol ar putea amplifica oferta, contribuind astfel la o scădere și mai pronunțată a prețurilor pe piața globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #preturi #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.