Petrolul spre 40 USD! Piețele tremură după avertismentul dur al Goldman Sachs

09 Apr. 2025, 15:07
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Ursu Victor
09 Apr. 2025, 15:07 // Uncategorized //  Ursu Victor

Una dintre cele mai mari bănci de investiții din SUA, Goldman Sachs, avertizează că prețul petrolului ar putea coborî sub 40 de dolari pe baril până la finalul anului 2026, în cazul unui scenariu economic extrem, ce implică o recesiune globală profundă și revenirea masivă a producției OPEC+ pe piață.

Anunțul vine în contextul în care prețurile globale ale petrolului au scăzut cu peste 20% după ce fostul președinte american Donald Trump a anunțat impunerea unor tarife comerciale generalizate pentru importurile americane, declanșând temeri privind o recesiune mondială.

Cotațiile Brent,  de la aproape 75 USD/baril (înainte de 2 aprilie) a ajuns la 59,77 USD pe 9 aprilie, WTI (SUA) s-a prăbușit la 56,54 USD/baril.

Goldman Sachs estimează acum că în cazul unei recesiuni „obișnuite” în SUA, prețul Brent ar putea atinge 58 USD până la finalul lui 2025 și 50 USD în 2026. Însă, în scenariul extrem, ar putea scădea sub 40 USD/baril.

Petrolul rusesc Urals se tranzacționează cu un discount de 13–14 dolari față de Brent. Vineri, se vindea la circa 53 USD/baril, iar acum a scăzut chiar sub 47 USD, potrivit Reuters și Argus Media.

În bugetul Rusiei pe 2025 a fost prognozat un preț de 69,7 USD/baril, ceea ce înseamnă că actualele cotații sunt cu peste 30% sub așteptări, iar acest decalaj pune o presiune uriașă asupra veniturilor fiscale.

Pentru calculul impozitelor, prețul de referință intern a scăzut la 4.476 ruble/baril, față de cele 6.726 ruble prevăzute în buget — o diferență de 33%.

Banca Centrală a Rusiei a tras un semnal de alarmă în februarie, avertizând că țara ar putea intra într-o perioadă lungă de prețuri scăzute la petrol, similară cu cea din anii 1980–1990, care a precedat colapsul economic al URSS. Un nou „ciclu lung de prețuri joase” ar putea afecta PIB-ul rusesc cu 3–4% în 2025 și 1–2% în 2026, potrivit prognozelor oficiale.

Chiar și cu un preț mediu de 70 USD/baril, guvernul rus prognozează deficite bugetare semnificative: 1,17 trilioane ruble în 2025,
2,2 trilioane în 2026  și 2,7 trilioane în 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.