Philip Morris International înregistrează progrese semnificative în categoria produselor fără fum în 2023

Philip Morris International a prezentat Raportul Integrat pentru anul 2023 care demonstrează o creștere semnificativă pe segmentul produselor fără fum. În cadrul unei conferințe la Paris, vicepreședintele Comunicare Globală PMI, Tommaso Di Giovani, a declarat că, în 2023, veniturile companiei provenite din vânzarea produselor fără fum au constituit 36.4%. El a precizat că cea mai bună performanță a fost înregistrată pe 25 de piețe, unde ponderea produselor fără fum în venituri a depășit 50 la sută, scrie InfoMarket.

PMI estimează că la nivel mondial sunt aproximativ 33 de milioane de utilizatori adulți ai produselor lor fără fum, inclusiv 28,6 milioane de utilizatori de dispozitive de încălzire a tutunului. Produsele sunt disponibile pe 84 de piețe din întreaga lume.

Ungaria, Lituania, Portugalia, Grecia și Slovacia se disting ca având cele mai mari cote de piață pentru produsele fără fum. O cotă de piață înaltă a acestor produse sunt raportate, de asemenea, în Republica Cehă, Italia și România.

„Aceste rezultate demonstrează că ne aflăm pe drumul corect spre un viitor fără fum”, spune Tommaso Di Giovanni. „Majoritatea investițiilor noastre sunt concentrate în Europa, ceea ce arată importanța acestei regiuni pentru noi. Am început transformarea unităților noastre de producție din Europa, iar acum 7 dintre cele 11 fabrici specializate în producerea tutunului pentru încălzire se află în UE, cele mai mari investiții fiind în fabricile din Otopeni (România) și Bologna (Italia)”, a mai spus Tommaso Di Giovanni.

Acesta a declarat că, în ultimii ani, PMI a investit aproximativ $12,5 miliarde în dezvoltarea și cercetarea produselor fără fum, urmând obiectivul de a dezvolta alternative mai puțin nocive la fumatul tradițional.

Vorbind despre reglementare, Di Giovanni remarcă faptul că disponibilitatea produselor fără fum și accesul la informațiil despre acestea poate contribui la reducerea ratei fumatului. Un exemplu de politică eficientă este în Suedia, unde popularitatea snusului, un produs fără fum de uz oral, a transformat Suedia în țara cu cea mai mică incidență a cancerului pulmonar din Europa.

„Acolo unde produsele fără fum sunt interzise, iar țigările tradiționale domină piața, observăm mai puține schimbări pozitive în statisticile privind rata fumatului”, a conchis el. De exemplu, în Turcia, Olanda și Brazilia, unde vânzarea produselor fără fum este interzisă, rata fumatului a rămas practic neschimbată în ultimii ani.

În schimb, țările care asigură acces la alternative fundamentate științific, au înregistrat o scădere semnificativă a ratei fumatului. De exemplu, în Suedia, între 2014 și 2022, rata fumatului a scăzut cu 50%, în Noua Zeelandă cu 48%, în Japonia cu 33% și în Regatul Unit cu 29%.

„Acest lucru confirmă importanța inovațiilor și a unei reglementări echilibrate în atingerea obiectivelor de sănătate publică pentru reducerea fumatului”, subliniază Di Giovanni. El mai precizat că politica Suediei de a deveni o „țară fără fum” până în 2025 este un exemplu de strategie de succes în această direcție.

Vicepreședintele Comunicare Globală PMI a declarat că, având în vedere tendințele actuale, Philip Morris International continuă să-și dezvolte produsele fără fum, cu scopul de a oferi fumătorilor adulți o alternativă mai puțin nocivă.

Rezultatele din 2023 subliniază progresul companiei în implementarea strategiei de reducere a riscurilor asociate fumatului și confirmă angajamentul PMI către un viitor fără fum, ceea ce, într-un final, ar putea aduce schimbări semnificative în domeniul sănătății publice la nivel global.

#PMI #produse fara fum #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu, a respins ideea introducerii unei cote obligatorii de 50% pentru produsele autohtone pe rafturile magazinelor, declarând la Radio Moldova că o astfel de măsură ar încălca atât regulile economiei de piață, cât și normele internaționale.

Potrivit ministrului, impunerea unei limite minime pentru marfa produsă în Republica Moldova nu ar fi compatibilă cu angajamentele comerciale ale țării și ar contraveni celor mai bune practici europene.

„Nu este corect, nu este o regulă a unei economii de piață, nu este corect conform reglementărilor internaționale și celor mai bune practici. Limitarea nu este posibilă din punct de vedere juridic”, a subliniat Osmochescu.

În locul unei cotări obligatorii, ministrul propune soluții alternative pentru susținerea producătorilor locali: programe de marketing, etichetare clară și campanii care evidențiază produsele fabricate în Republica Moldova direct pe rafturile magazinelor.

„Putem avea programe de marketing în rafturi, unde sunt identificate produsele din Republica Moldova și sunt promovate cu sprijinul statului. Putem stimula consumul local, dar nu putem impune cote obligatorii”, a declarat ministrul.

În 2021, toate magazinele din Republica Moldova erau obligate să aibă pe rafturi cel puţin 50 de produse agroalimentare autohtone, însă ulterior prevederea a fost abrogată.