Philip Morris International înregistrează progrese semnificative în categoria produselor fără fum în 2023

Philip Morris International a prezentat Raportul Integrat pentru anul 2023 care demonstrează o creștere semnificativă pe segmentul produselor fără fum. În cadrul unei conferințe la Paris, vicepreședintele Comunicare Globală PMI, Tommaso Di Giovani, a declarat că, în 2023, veniturile companiei provenite din vânzarea produselor fără fum au constituit 36.4%. El a precizat că cea mai bună performanță a fost înregistrată pe 25 de piețe, unde ponderea produselor fără fum în venituri a depășit 50 la sută, scrie InfoMarket.

PMI estimează că la nivel mondial sunt aproximativ 33 de milioane de utilizatori adulți ai produselor lor fără fum, inclusiv 28,6 milioane de utilizatori de dispozitive de încălzire a tutunului. Produsele sunt disponibile pe 84 de piețe din întreaga lume.

Ungaria, Lituania, Portugalia, Grecia și Slovacia se disting ca având cele mai mari cote de piață pentru produsele fără fum. O cotă de piață înaltă a acestor produse sunt raportate, de asemenea, în Republica Cehă, Italia și România.

„Aceste rezultate demonstrează că ne aflăm pe drumul corect spre un viitor fără fum”, spune Tommaso Di Giovanni. „Majoritatea investițiilor noastre sunt concentrate în Europa, ceea ce arată importanța acestei regiuni pentru noi. Am început transformarea unităților noastre de producție din Europa, iar acum 7 dintre cele 11 fabrici specializate în producerea tutunului pentru încălzire se află în UE, cele mai mari investiții fiind în fabricile din Otopeni (România) și Bologna (Italia)”, a mai spus Tommaso Di Giovanni.

Acesta a declarat că, în ultimii ani, PMI a investit aproximativ $12,5 miliarde în dezvoltarea și cercetarea produselor fără fum, urmând obiectivul de a dezvolta alternative mai puțin nocive la fumatul tradițional.

Vorbind despre reglementare, Di Giovanni remarcă faptul că disponibilitatea produselor fără fum și accesul la informațiil despre acestea poate contribui la reducerea ratei fumatului. Un exemplu de politică eficientă este în Suedia, unde popularitatea snusului, un produs fără fum de uz oral, a transformat Suedia în țara cu cea mai mică incidență a cancerului pulmonar din Europa.

„Acolo unde produsele fără fum sunt interzise, iar țigările tradiționale domină piața, observăm mai puține schimbări pozitive în statisticile privind rata fumatului”, a conchis el. De exemplu, în Turcia, Olanda și Brazilia, unde vânzarea produselor fără fum este interzisă, rata fumatului a rămas practic neschimbată în ultimii ani.

În schimb, țările care asigură acces la alternative fundamentate științific, au înregistrat o scădere semnificativă a ratei fumatului. De exemplu, în Suedia, între 2014 și 2022, rata fumatului a scăzut cu 50%, în Noua Zeelandă cu 48%, în Japonia cu 33% și în Regatul Unit cu 29%.

„Acest lucru confirmă importanța inovațiilor și a unei reglementări echilibrate în atingerea obiectivelor de sănătate publică pentru reducerea fumatului”, subliniază Di Giovanni. El mai precizat că politica Suediei de a deveni o „țară fără fum” până în 2025 este un exemplu de strategie de succes în această direcție.

Vicepreședintele Comunicare Globală PMI a declarat că, având în vedere tendințele actuale, Philip Morris International continuă să-și dezvolte produsele fără fum, cu scopul de a oferi fumătorilor adulți o alternativă mai puțin nocivă.

Rezultatele din 2023 subliniază progresul companiei în implementarea strategiei de reducere a riscurilor asociate fumatului și confirmă angajamentul PMI către un viitor fără fum, ceea ce, într-un final, ar putea aduce schimbări semnificative în domeniul sănătății publice la nivel global.

#PMI #produse fara fum #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.