Philip Morris International înregistrează progrese semnificative în categoria produselor fără fum în 2023

Philip Morris International a prezentat Raportul Integrat pentru anul 2023 care demonstrează o creștere semnificativă pe segmentul produselor fără fum. În cadrul unei conferințe la Paris, vicepreședintele Comunicare Globală PMI, Tommaso Di Giovani, a declarat că, în 2023, veniturile companiei provenite din vânzarea produselor fără fum au constituit 36.4%. El a precizat că cea mai bună performanță a fost înregistrată pe 25 de piețe, unde ponderea produselor fără fum în venituri a depășit 50 la sută, scrie InfoMarket.

PMI estimează că la nivel mondial sunt aproximativ 33 de milioane de utilizatori adulți ai produselor lor fără fum, inclusiv 28,6 milioane de utilizatori de dispozitive de încălzire a tutunului. Produsele sunt disponibile pe 84 de piețe din întreaga lume.

Ungaria, Lituania, Portugalia, Grecia și Slovacia se disting ca având cele mai mari cote de piață pentru produsele fără fum. O cotă de piață înaltă a acestor produse sunt raportate, de asemenea, în Republica Cehă, Italia și România.

„Aceste rezultate demonstrează că ne aflăm pe drumul corect spre un viitor fără fum”, spune Tommaso Di Giovanni. „Majoritatea investițiilor noastre sunt concentrate în Europa, ceea ce arată importanța acestei regiuni pentru noi. Am început transformarea unităților noastre de producție din Europa, iar acum 7 dintre cele 11 fabrici specializate în producerea tutunului pentru încălzire se află în UE, cele mai mari investiții fiind în fabricile din Otopeni (România) și Bologna (Italia)”, a mai spus Tommaso Di Giovanni.

Acesta a declarat că, în ultimii ani, PMI a investit aproximativ $12,5 miliarde în dezvoltarea și cercetarea produselor fără fum, urmând obiectivul de a dezvolta alternative mai puțin nocive la fumatul tradițional.

Vorbind despre reglementare, Di Giovanni remarcă faptul că disponibilitatea produselor fără fum și accesul la informațiil despre acestea poate contribui la reducerea ratei fumatului. Un exemplu de politică eficientă este în Suedia, unde popularitatea snusului, un produs fără fum de uz oral, a transformat Suedia în țara cu cea mai mică incidență a cancerului pulmonar din Europa.

„Acolo unde produsele fără fum sunt interzise, iar țigările tradiționale domină piața, observăm mai puține schimbări pozitive în statisticile privind rata fumatului”, a conchis el. De exemplu, în Turcia, Olanda și Brazilia, unde vânzarea produselor fără fum este interzisă, rata fumatului a rămas practic neschimbată în ultimii ani.

În schimb, țările care asigură acces la alternative fundamentate științific, au înregistrat o scădere semnificativă a ratei fumatului. De exemplu, în Suedia, între 2014 și 2022, rata fumatului a scăzut cu 50%, în Noua Zeelandă cu 48%, în Japonia cu 33% și în Regatul Unit cu 29%.

„Acest lucru confirmă importanța inovațiilor și a unei reglementări echilibrate în atingerea obiectivelor de sănătate publică pentru reducerea fumatului”, subliniază Di Giovanni. El mai precizat că politica Suediei de a deveni o „țară fără fum” până în 2025 este un exemplu de strategie de succes în această direcție.

Vicepreședintele Comunicare Globală PMI a declarat că, având în vedere tendințele actuale, Philip Morris International continuă să-și dezvolte produsele fără fum, cu scopul de a oferi fumătorilor adulți o alternativă mai puțin nocivă.

Rezultatele din 2023 subliniază progresul companiei în implementarea strategiei de reducere a riscurilor asociate fumatului și confirmă angajamentul PMI către un viitor fără fum, ceea ce, într-un final, ar putea aduce schimbări semnificative în domeniul sănătății publice la nivel global.

#PMI #produse fara fum #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.