Piața asigurărilor sub presiune: autoritățile vor controale mai stricte asupra acționarilor și capitalului

13 Ian. 2026, 16:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
13 Ian. 2026, 16:42 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

10 Sept. 2026, 16:50
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Sept. 2026, 16:50 // Actual //  Ursu Victor

Prim-ministrul Vasile Tofan a avut o întrevedere cu reprezentanta permanentă a Fondului Monetar Internațional în Republica Moldova, Svetlana Cerović, în cadrul căreia au fost discutate situația fiscal-bugetară, reformele economice și măsurile necesare pentru consolidarea finanțelor publice.

Premierul a declarat că discuția cu reprezentanta FMI a fost una „foarte directă și deschisă”, iar Guvernul este hotărât să reducă dezechilibrul bugetar, chiar dacă acest lucru va presupune adoptarea unor decizii dificile.

„Am vorbit fără ocolișuri despre situația bugetară și despre ce avem de făcut pentru a o îmbunătăți. Suntem hotărâți să reducem dezechilibrul bugetar și știm că asta va cere inclusiv decizii curajoase”, a declarat Tofan.

Printre măsurile discutate se numără reforma fiscală, reducerea costurilor administrative ale statului, simplificarea și comasarea unor structuri și agenții care se suprapun sau nu mai sunt eficiente.

Premierul a vorbit și despre necesitatea unei administrări mai eficiente a patrimoniului public. Potrivit lui, companiile de stat trebuie să devină mai eficiente, iar în cazurile în care statul nu are un motiv clar să rămână proprietar, pot fi lansate procese de privatizare transparente și competitive.

Guvernul mizează ca asemenea privatizări să atragă investiții private și să contribuie la creșterea productivității economiei.

Un alt subiect important al discuțiilor a fost costul ridicat al finanțării statului. Tofan și reprezentanta FMI au analizat modalități de gestionare mai eficientă a datoriei publice, inclusiv prin folosirea mai bună a surselor externe de finanțare și reducerea costurilor asociate deservirii datoriei.

„Disciplina bugetară nu este un scop în sine. Avem nevoie de ea pentru a putea investi mai mult acolo unde contează – în oameni, infrastructură și dezvoltarea economiei – fără să lăsăm nota de plată generațiilor următoare”, a declarat premierul.

Părțile au convenit să continue dialogul dintre Guvern și FMI, inclusiv prin utilizarea expertizei Fondului în elaborarea și implementarea reformelor.

„Avem nevoie de parteneri care să ne ajute cu expertiză, dar deciziile și responsabilitatea pentru reforme ne aparțin”, a mai spus Tofan.

Anterior, Republica Moldova a ajuns la o înțelegere la nivel de experți cu FMI privind un nou program de cooperare, însă acesta nu prevede finanțare.

Ultimul program cu Fondul Monetar Internațional a expirat la sfârșitul lunii octombrie 2025. Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultimele două tranșe, în valoare totală de aproximativ 170 de milioane de dolari, pe fondul neîndeplinirii mai multor angajamente, inclusiv în domeniul disciplinei fiscal-bugetare și al controlului cheltuielilor publice.