Guvernul majorează pragul salarial la 6.300 lei. Lista instituțiilor unde cresc lefurile din ianuarie

Guvernul urmează să aprobe în ședința de miercuri un proiect de hotărâre care prevede majorarea pragului minim al salariilor pentru angajații din unitățile cu autonomie financiară, de la 5.500 lei la 6.300 lei, începând cu luna ianuarie 2026.

Măsura vizează în special categoria IV – personal de deservire tehnică (funcționar administrativ), pentru care pragul minim se aliniază la noul salariu minim garantat.

Creșterea pragului salarial va fi aplicată angajaților din autorități și instituții publice cu autonomie financiară, inclusiv:

Ministerul Economiei și Infrastructurii

Centrul Național de Acreditare (MOLDAC)
Inspectoratul Energetic de Stat
Agenția Navală a Republicii Moldova
Serviciul Național de Management al Frecvențelor Radio
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

Intehagro
Centrul de Standardizare și Stabilire a Calității Nutrețurilor
Centrul de Standardizare și Experimentare a Producției de Conserve
Centrul de Stat pentru Atestarea și Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar
Centrul Național de Verificare a Calității Producției Alcoolice
Centrul Național de Verificare și Certificare a Producției Vegetale și Solului
Centrul de Stat pentru Certificarea Materialului Semincer
Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor

Serviciul de Stat pentru Verificarea și Expertizarea Proiectelor și Construcțiilor
Ministerul Transporturilor

Agenția Națională Transport Auto
Ministerul Sănătății

Comitetul Național de Expertiză Etică a Studiului Clinic
Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate
Centrul Republican Experimental de Protezare, Ortopedie și Reabilitare
Ministerul Finanțelor

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe
Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării
Cancelaria de Stat

Agenția de Guvernare Electronică
Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică
Agenția Informațională de Stat „Moldpres”
Palatul Republicii
Pensiunea din Holercani
Ministerul Educației

Fondul Special pentru Manuale

Potrivit Notei de fundamentare, măsura are un impact pozitiv asupra sectorului public, prin creșterea nivelului de salarizare, fără impact asupra sectorului privat și fără riscuri de corupție

Hotărârea va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial și se va aplica începând cu salarizarea pentru luna ianuarie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#instituții #angajati #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi