ANRE intră în scandalul tarifelor și dezvăluie ce se ascunde în factura la gaz

Prețul reglementat la gazele naturale plătit de consumatorii din Republica Moldova nu reprezintă doar costul de achiziție al gazului, ci o sumă de componente stabilite conform legii și metodologiilor de reglementare, precizează Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), în contextul polemicilor din spațiul public privind „suprataxarea” populației.

Potrivit Agenției, costul de achiziție inclus în tarif este o medie ponderată anuală a tuturor achizițiilor realizate pe parcursul anului, nu un preț spot dintr-o anumită zi. „Prețul reflectă variațiile sezoniere ale pieței și costurile logistice aferente aducerii gazelor până în sistemul național”, explică regulatorul, arătând că scopul acestui model este asigurarea stabilității și continuității furnizării pe întreaga perioadă de reglementare.

ANRE precizează că tarifele de transport și distribuție sunt stabilite strict pe baza costurilor necesare și justificate ale operatorilor și nu generează profituri nejustificate, fiind aplicate tuturor furnizorilor în mod nediscriminatoriu. Totodată, componenta de corectare a venitului reglementat, cunoscută ca „devieri tarifare”, „nu reprezintă nici profit, nici pierdere”, ci reflectă diferențele dintre veniturile acceptate în tarif și cele efectiv realizate. Aceste diferențe sunt ulterior recuperate sau restituite prin mecanismele de ajustare aprobate de ANRE.

Regulatorul arată că, în anumite perioade, furnizorul poate cumpăra gaze la un preț mai mare decât media anuală inclusă în tarif, ceea ce generează un deficit temporar, iar în alte perioade poate cumpăra mai ieftin, ceea ce produce un excedent. „Este eronată interpretarea deficitului ca pierdere și a excedentului ca profit sau schemă de furt”, subliniază ANRE, precizând că la final de an aceste diferențe sunt compensate astfel încât consumatorii să plătească un preț corect și transparent.

Conform structurii actuale a prețului reglementat pentru consumatorii casnici, costul de achiziție a gazelor este de 9 381 lei pentru mia de metri cubi, adică aproximativ 9,38 lei pe metru cub sau circa 46 euro/MWh, ceea ce reprezintă aproximativ 60% din tarif. Transportul gazelor reprezintă 254 lei/1000 m³, adică circa 2% din structură, distribuția – 4 401 lei, adică aproximativ 28%, cheltuielile furnizorului – circa 4%, iar rentabilitatea acestuia mai puțin de 1%. Devierile tarifare acumulate în 2024 și incluse spre recuperare în 2025 reprezintă 750 lei/1000 m³, aproximativ 5% din tarif.

Potrivit ANRE, aproximativ 60% din banii plătiți de consumatori merg direct pentru achiziția gazelor, iar restul de circa 40% acoperă costurile proprii ale furnizorului și serviciile de sistem – transport și distribuție – în baza tarifelor aprobate de Agenție.

În prezent, consumatorii din Republica Moldova achită 16,74 lei pentru un metru cub de gaz.

Precizările vin în contextul în care membrul Consiliului Energocom, Alexandr Slusari, l-a contrazis pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi, care a susținut că statul ar cumpăra pentru 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#tarif #gaz #scandal #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața farmaceutică din Republica Moldova a atins în 2025 valoarea de 286,69 milioane de euro, în creștere cu 5,39% față de anul precedent, potrivit datelor publicate de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Creșterea în volum a fost de 3,69%, diferența indică o orientare mai accentuată către terapii inovative și mai costisitoare.

În 2025, medicamentele de import au totalizat 266,32 mil. euro și au reprezentat 92,9% din valoarea pieței, în timp ce producătorii autohtoni au realizat vânzări de 20,37 mil. euro (7,1%). Din punct de vedere al volumului, importurile au deținut 86,2% din totalul cutiilor comercializate, iar producția locală 13,8%.

În perioada 2021–2025, piața farmaceutică a crescut de la 200,6 mil. euro la 286,7 mil. euro. Importurile au avansat constant, în timp ce producția locală a înregistrat fluctuații, cu un vârf în 2024 (22,96 mil. euro), urmat de o scădere în 2025.

Topul țărilor de proveniență a medicamentelor importate în 2025 este dominat de: Germania – 35,46 mil. euro, România – 23,98 mil. euro, Slovenia – 21,58 mil. euro, Ungaria – 21,05 mil. euro și Turcia – 20,66 mil. euro.

În topul substanțelor active (DCI) importate după valoare se regăsesc Dapagliflozinum, Ibuprofenum, Rivaroxabanum și Rosuvastatinum și indică o cerere ridicată pentru tratamentele bolilor cronice. La producția locală, Rivaroxabanum și Famotidinum conduc clasamentul.

Agenția Medicamentului menționează că evoluția pieței este strâns corelată cu ajustările listei medicamentelor compensate gestionate de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), care influențează atât structura importurilor, cât și producția locală.

Distribuția continuă să se consolideze, în linie cu tendințele europene. Top 3 importatori asigură aproximativ 80% din volumul total al produselor de import, iar toți distribuitorii licențiați dețin sau sunt în proces de obținere a certificatelor GDP (Good Distribution Practice).